De la Brăila la Harvard și Stanford. Stoica Cristinel Popa, unul dintre românii care au învins cele mai grele admiteri din lume

Colegii de la Harvard l‑au votat „cel mai probabil să fie un viitor președinte al țării sale”. Nu a ajuns președinte… încă. Are doar 37 de ani, mai e vreme. Dar, în 2015, a luat o decizie care i‑a surprins chiar și pe cei apropiați: să renunțe la confortul unei cariere garantate în Occident pentru a se întoarce acasă. „Din patriotism”, a spus atunci. Un dor și o dorință de a face ceva bun pentru țară, care au ars mocnit în cei opt ani de studii în Statele Unite ale Americii.
Opt ani în care a absolvit trei universități de elită:
Stanford University ‑ licență în științe politice (cu onoruri)
Harvard University ‑ master în politici publice
University of Texas, Austin ‑ al doilea master în științe politice, unde a fost și asistent universitar.
Pe parcursul acestui drum, a fost acceptat și la un program de master la Oxford University, precum și la alte programe de studii superioare în universități de prestigiu din Occident.

Cel care a reușit toate aceste performanțe este Stoica Cristinel Popa ‑ unul dintre „copiii de aur” ai Brăilei ‑ care, cu sprijinul burselor și al altor finanțări, a urmat programe internaționale de instruire, cercetare și voluntariat în peste 40 de țări de pe cinci continente: Europa, Asia, Africa, America de Nord și America de Sud.
Ajustate pentru inflație, bursele sale depășesc, în total, jumătate de milion de dolari.
Lista distincțiilor primite este la fel de impresionantă, din care amintim doar: absolvirea „cu onoruri“ a licenţei la Stanford University, alegerea de către colegii de la Harvard University drept „cel mai probabil să fie un viitor preşedinte al ţării sale” și „Certificatul de Excelenţă pentru Studenţii Angajaţi”, oferit de către Departamentul de Resurse Umane al University of Texas.
Vorbește fluent două limbi străine și a publicat patru cărţi în limba engleză.
Printre cei 200 de români remarcabili
Dar nu s‑a oprit aici. După întoarcerea în România, a urmat, tot cu bursă, un doctorat în istorie (în limba engleză) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.
În 2016, a primit o diplomă de onoare din partea Junior Chamber International Constanţa pentru „merite deosebite, implicarea în dezvoltarea comunităţii și impactul pozitiv adus în societate”. Iar un an mai târziu, a făcut parte din juriul Premiilor LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate, organizate de Liga Studenților Români din Străinătate.
În 2018 însă, a venit poate cea mai importantă recunoaștere de până acum: numele lui a fost așezat printre cei peste 200 de români remarcabili în viață, în proiectul Capsula Timpului „România 2118”, creat cu ocazia Centenarului Marii Uniri.
Din 2019, este intervievator pentru România al Stanford University, iar în 2021 a fost inclus în categoria „Personalităţi Brăilene” din cadrul proiectului „Un singur oraş, mai multe culturi”.
Voluntariat de la 16 ani
Spiritul implicării l‑a însoțit încă de la 16 ani, când a început să facă voluntariat în Brăila natală. A continuat în timpul studiilor, implicându‑se în proiecte din SUA, iar apoi și‑a extins misiunea peste granițe, ajungând în Ghana, Mexic și multe alte colțuri ale lumii.
Și după ce, „din patriotism”, s‑a întors acasă, voluntariatul a rămas una dintre constantele vieții sale. Ca președinte al Asociației Euroteens, dar și prin intermediul altor ONG‑uri, a fost motorul unor proiecte care au lăsat urme vizibile în comunități, dincolo de statistici.
În paralel, a continuat să inspire prin participarea la conferințe, evenimente, ateliere și cursuri, în calitate de trainer sau speaker motivațional, vorbind despre importanța implicării în societatea civilă, despre cercetarea în științe sociale și despre procesul de admitere la universități din Occident.
Cum poți studia la universități de top din Occident?
Poveștile lui Stoica Cristinel Popa ‑ la fel ca ale tuturor celor care reușesc să ajungă în vârful ierarhiei educaționale ‑ sunt mai mult decât simple surse de inspirație. Ele sunt adevărate hărți pentru cei care visează să le urmeze pașii. Hărți cu trasee clare, desenate cu perseverență, pe care le poate urma oricine are ambiția să ajungă acolo.
De la primele formulare completate, până la interviurile care îți pot schimba viața, fiecare etapă contează. Iar cine a trecut prin trei dintre cele mai grele admiteri din lume știe exact unde se joacă diferența dintre „respins” și „admis”.
„Față de admiterea la universitățile din România, procesul de aplicare la o universitate aflată în topurile mondiale ‑ fie că vorbim de America de Nord (SUA, Canada) sau de Europa de Vest (UK) ‑ este complet diferit. În loc de un examen de admitere sau de un dosar simplu, bazat pe notele din liceu și pe bacalaureat, pentru a candida la astfel de universități ai nevoie de un dosar complex, cu mai multe componente.
Pot exista mici diferențe de la o instituție la alta, dar, în general, un dosar de candidatură pentru studii de licență, master (inclusiv MBA) sau doctorat include șase componente. Ratele de admitere sunt, de obicei, mult mai scăzute decât la cele mai competitive universități din România, cu mențiunea că, în această competiție, nu intri doar alături de cei mai buni din țara ta, ci și alături de cei mai buni din întreaga lume”, explică dr. Stoica Cristinel Popa.
Mini‑ghid în 6 pași: Cum să treci cu succes cele mai grele admiteri
Iată care sunt cei șase pași pe care îi recomandă pentru admiterea la o universitate de top dr. Stoica Cristinel Popa.
Mediile din liceu și/sau facultate
Notele bune sunt importante, dar nu decisive. „Ei știu că sistemul educațional din România este diferit de cel occidental. Mediile excelente ajută, dar lipsa lor nu trebuie să fie un blocaj. Este partea din aplicație care se poate compensa cel mai ușor.”
Examenele standardizate
TOEFL, Cambridge, SAT pentru licență sau GRE, GMAT, LSAT pentru master și doctorat sunt obligatorii. Aceste teste te compară direct cu milioane de candidați din întreaga lume. „Partea bună? Le poți susține de mai multe ori, până obții rezultatul dorit.”
Activitățile extracurriculare
Voluntariat, sport de performanță, arte, proiecte comunitare ‑ toate îți dau unicitate. „În cazul meu, implicarea în ONG‑uri din adolescență și crearea propriului ONG la 18 ani au făcut diferența. Nu este vorba doar despre ce ai realizat, ci și despre cum ai folosit acele realizări pentru a ajuta comunitatea.”
Eseurile
Aici se vede dacă ai învățat ceva din experiențele tale. Eseurile trebuie să transmită autenticitate și maturitate. „Experiența mea cu aplicațiile Erasmus m‑a ajutat enorm. Și atenție: folosirea AI pentru redactare este interzisă și verificată.”
Scrisorile de recomandare
Cele mai valoroase vin de la oameni care te cunosc în afara contextului academic: lideri de ONG, coordonatori de proiecte, angajatori. „Este important să arăți că poți contribui la binele societății, nu doar la creșterea profitului unei firme.”
Interviul
Este ultima etapă și poate fi cea mai provocatoare. De obicei, are loc cu un absolvent sau un angajat al universității și e menit să confirme atât realizările din dosar, cât și abilitățile tale de relaționare. „Combină profesionalismul cu autenticitatea. Nu fi nici indiferent, dar nici excesiv de dornic de afirmare. Ei caută oameni care să se integreze într‑o comunitate de elite, dar să rămână, în același timp, umani.”
Aceștia sunt primii șase pași pe care îi recomandă dr. Stoica Cristinel Popa pentru a începe drumul spre excelență. Un drum pe care el l‑a străbătut pornind de la un vis și continuând cu puterea de a‑l aduce acasă.
Foto: Stoica Cristinel Popa

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 300 | Septembrie 2025