Tinerii vizionari (I)

Lumea este în mişcare!

Sebastian Văduva, CEO Appscend

Deşi erau amândoi ingineri, după Revoluţie părinţii săi au ales să-şi schimbe cu totul traseul profesional şi au plecat pentru un an la muncă în Germania. În 1992, la întoarcerea în ţară, cu banii strânşi acolo şi-au cumpărat o brutărie într-un sat din judeţul Neamţ. „Afacerea în care îţi pui sufletul te şi doboară, pentru că tatăl meu a murit într-un accident de maşină, plecând de acolo spre casă, într-un week-end.“ – spune Sebastian Văduva, tânărul CEO al companiei Appscend, încercând să-şi depene primele amintiri despre ce înseamnă pentru el antreprenoriat.

Sebastian se consideră norocos pentru că a avut în mama sa un aliat, care nu l-a împins să urmeze o carieră anume, ci l-a lăsat liber să aleagă. „Îmi spunea: tu nu eşti făcut să fii inginer. Dar eu m-am încăpăţânat şi am făcut Electronica.“ Încă din liceu s-a simţit atras de orice nou device apărea pe piaţă. Pe atunci, fenomenul telefoniei mobile începuse să capete amploare. Sebastian ştia tendinţele, citea revistele de profil şi a fost martorul atent al trecerii de la telefoanele cu ecran alb-negru la cele cu ecran color, dotate cu un sistem minimalist de operare. Momentul când şi-a descoperit afinitatea cu acest domeniu coincide cu apariţia primelor smart phone-uri.

Gabriel Dobocan şi Andrei Marinescu, ceilalţi doi fondatori ai firmei, i-au fost colegi facultate. Urmând o şcoală cu profil tehnic, care nu oferea deschidere asupra laturii economice, cei trei prieteni au fost nevoţi să îşi exerseze spiritul întreprinzător preluând ONG-ul „Afaceri“ de la ASE. „Ne-am folosit de ONG-ul acesta ca să-i educăm pe studenţii din România. Cred că au trecut prin mâna noastră 7000 -8000 de studenţi. Când ai un mic ONG, ai deja un început antreprenorial. Iei acea mică afacere şi începi să o creşti.

Aveau 22 ani când au lansat firma de servicii de web design, Vitality Media, în august 2008. „Dacă te uitai în piaţă, una din două firme ofereau servicii de dezvoltare de software.“ Nu găsiseră încă un factor de diferenţiere. Aşa se face că, spre sfârşitul lui 2009, Sebastian şi-a dat seama că pe drumul pe care o porniseră nu aveau cum să crească prea mult. „Firma avea strict adresabilitate locală, piaţa era mică şi saturată. Pe o astfel de piaţă în care vinzi servicii, practic nu poţi scala. Îţi vinzi timpul altora.“ Dar pasiunea sa din copilărie pentru smart phone-uri şi pentru mobilitate a ieşit la iveală. S-au hotărât să schimbe lucrurile drastic şi, pe la mijlocul lui 2010, au început să lucreze la platforma Appscend, pe care au lansat-o un an mai târziu. Decizia contravenea cu totul principiilor cu care porniseră la drum iniţial. Renunţau la servicii pentru a crea un produs, pe care să-l poată vinde pe piaţa internaţională.

Do-it-yourself

„Ne-am uitat în jur şi pe plan internaţional şi am observat că piaţa de aplicaţii mobile avea şi urma să aibă cea mai mare creştere, în următorii ani, în sectorul digital.“ Şi-au propus să construiască un produs care să rezolve cea mai importantă problemă dintr-o piaţă mare şi extrem de fragmentată, cu o creştere mare: aplicaţiile mobile pentru diferitele device-uri de tip iPhone şi Android costă mult şi realizarea lor durează. Or, platforma creată de ei, deschisă pentru foarte multe companii, oferea toate instrumentele necesare ca să-ţi construieşti singur aplicaţia mobilă, fără să ai nevoie de cunoştinţe specializate de programare. De exemplu, un publisher, care foloseşte platforma lor, poate construi o aplicaţie prin care să-şi distribuie conţinutul către beneficiarii săi. Aceştia îl pot descărca dintr-un magazin online de aplicaţii Apple sau Android. Utilizatorii citesc articolele, vizualizează conţinutul multimedia. Editorii pot să monitorizeze contentul, pentru că majoritatea aplicaţiilor vin cu o suită de facilităţi de monetizare, fie prin publicitate, fie prin conţinut premium plătit. „În media, o aplicaţie mobilă nu este altceva decât un nou canal de distribuţie pentru conţinutul pe care îl generează publicaţiile. Dacă până acum era suficient să ai un website, acum totul se mută în zona de mobilitate.“

Prezenţa permanentă implică aplicaţii mobile

Telefoanele inteligente sunt cumpărate în special pentru consumul de aplicaţii. Sebastian spune că la nivel mondial se estimează ca anul viitor unul din doi oameni să folosească un smartphone. „Până în 2014 tot mai mulţi oameni vor accesa internet-ul prin intermediul telefoanelor mobile şi al aplicaţiilor, mai degrabă decât de pe un PC. Toţi vom avea un telefon de genul acesta în buzunar şi toate informaţiile şi interacţiunile cu prietenii sau cu un brand, pe care le făceam până acum de pe un PC, vor fi făcute prin telefonul mobil.“

2011 a fost un an de experimentare pentru ei. Lansau un produs nou care avea de trecut testul pieţei. „Piaţa te reglementează. Porneşti cu o idee, dar reacţiile din piaţă te-ar putea duce în altă zonă. 2011 a fost pentru noi un an de testare, în care am avut rezultate, am atras clienţi importanţi şi din România, şi din afară, şi am câştigat câteva concursuri pe zona de start-upuri.“ NetHope, o fundaţie din SUA care are ca scop prevenirea traficului de persoane, a organizat NetHope Stop Human Trafficking App Challenge, un concurs de aplicaţii mobile. Prin soluţia tehnică pe care au oferit-o (aplicaţia în sine şi platforma din spate care includea servicii de comunicare şi de management), românii au câştigat un premiu de 15.000 de dolari.

Din 2012, activitatea lor a început să crească exponenţial şi strategia lor de dezvoltare se îndreaptă spre pieţele internaţionale, în sensul atragerii de parteneri şi de clienţi din pieţe mature cum sunt SUA sau Europa de Vest (UK, Franţa, Germania, Austria). Au 2000 de companii înregistrate în platformă şi de cele 250 de aplicaţii construite beneficiază peste jumătate de milion de consumatori din întreaga lume. „Mai devreme sau mai târziu, toate companiile vor face pasul către un website mobil, o aplicaţie sau mai multe aplicaţii mobile. Un nou model de smarthphone se lansează în fiecare an, aducând îmbunătăţiri şi schimbări. O investiţie într-o aplicaţie mobilă nu e un tun, un one-off. Trebuie să continui să o dezvolţi. Tehnologia mobilă se perimează mai repede decât cea din zona de web, dar tocmai acest lucru ne avantajează pe noi, pentru că firmele au nevoie de suport tehnic din partea noastră.“ Sebastian Văduva consideră că cea mai interesantă piaţă e cea americană.

Cultura antreprenorială lipseşte

Din punctul de vedere al competenţelor tehnice, românii sunt foarte competitivi. Şcoala şi modul cum sunt educaţi îi face să fie nişte persoane foarte bine pregătite care au o valoare adăugată foarte sensibilă pe piaţa muncii, faţă de corespondenţii lor din Europa de Vest. „Tehnic vorbind, suntem brilianţi. Nu e suficient însă, în momentul în care vrei să porneşti un business sau vrei să lansezi singur un produs. De aceea, în România, talentul e cumva irosit în firme care fac outsourcing (creează produse pentru alte companii şi le vând cu totul). Sau şi mai rău, programatorii foarte buni pleacă.“ Sebastian Văduva crede că suntem pregătiţi deficitar în materie de antreprenoriat, despre care spune că e tot un soi de ştiinţă care ar trebui să fie predată în şcoală, ca orice altă materie. Pentru a transforma inteligenţa creativă în produse şi afaceri, avem nevoie de educaţie în zona de antreprenoriat. „Instinctul nu e suficient, dacă nu ai şi un fundament care se poate atinge prin educaţie. De la un moment dat încolo, instinctul fie te părăseşte, fie te împinge în zone în care nu mai contează aşa de mult. Poţi să fii lipsit de acel gut feeling şi totuşi să devii un întreprinzător foarte bun dacă studiezi antreprenoriatul. Şi dacă ai nişte calităţi specifice oamenilor ambiţioşi.“

Sebastian Văduva crede că în România e nevoie ca tot mai mulţi oameni care au inteligenţa şi abilităţile necesare să-şi pună în practică ideile de produs pe care le au. „Cei care lucrează într-o firmă cu un profil anume, să zicem în zona de software, cu siguranţă au găsit deja lucruri care pot fi îmbunătăţite şi cu siguranţă au câte o idee de produs sau de serviciu. Ar trebui să înceapă să-şi pună ideile în practică. Mai mult sprijin acordat din partea instituţiilor şi al Guvernului pentru iniţiativa privată ar putea transforma experienţele individuale într-un capital de ţară.“ Cum fac alţii, de pildă. Pentru că piaţa din Chile e în expansiune, guvernul chilian aduce în ţară companii din toată lumea care au produse interesante, oferindu-le un grant de 40.000 de dolari, nerambursabil, pentru a-şi dezvolta afacerea în piaţa lor. „Noi am aplicat deja şi există şanse bune să fim primiţi. Ar fi o oportunitate să existăm în piaţa aceea. America de Sud are o creştere economică sănătoasă. Acest lucru se simte şi vedem de la o zi la alta clienţi interesaţi care vin de acolo.“

Un start-up are nevoie de leadership

De când conduce el însuşi o echipă mai mare de zece oameni, Sebastian Văduva încearcă prin tot ce face să-şi educe abilităţile necesare în implementarea afacerii. Aminteşte că există programele dedicate care îi stimulează şi îi împing pe tinerii antreprenori să se dezvolte, că există oameni de la care te poţi inspira şi la care poţi apela ca să te ajute să-ţi deschizi orizontul şi să-ţi pui în practică ideile creative. Atât el, cât şi ceilalţi doi co-fondatori Appscend au găsit un angel investor în persoana lui Peter Barta, CEO-ul Fundaţiei Post Privatizare, cel care a adus în România programul de Business Mentoring. „Peter n-a acţionat strict ca un investitor, ci mai mult ca un coleg, la care poţi să apelezi şi prin intermediul căruia poţi să ajungi la diverse conexiuni şi care ne ajută, efectiv, în operaţiunile de zi cu zi ca să creştem afacerea asta.“

Tot la cursurile de antreprenoriat, Sebastian a învăţat diferenţa dintre leadership şi management. Într-o organizaţie mică, cum e un start-up în creştere, trebuie să existe mai mult leadership decât management, crede el. „E modalitatea de a interacţiona cu alţii prin care reuşeşti să-i inspiri, să le dai forţă, să-i pui pe colegii tăi în faţă, nu să-i aşezi sub tine şi să ţii frâiele. E nevoie de capacitatea liderului de a-i motiva pe cei din jur, lucru care nu se regăseşte pe agenda de zi cu zi a managerului.“ N-are idee ce fel de lider e şi crede că cel mai bine ştiu asta cei care lucrează şi interacţionează cu el zi de zi.

Un comportament care stimulează creşterea, încrederea şi armonia într-o echipă e acela prin care îi pui pe ceilalţi pe primul loc, acordându-le credit pentru ceea ce fac şi lăsându-i să crească în interiorul organizaţiei. „Nu-i aduci acolo doar ca să facă treaba, ci îi laşi să se dezvolte ca oameni. Nu e nevoie doar să fie mai buni în jobul pe care îl au de făcut, ci şi să fie atenţi la tot ce se întâmplă în jur.“ În privinţa încrederii pe care o investeşte în oameni, e destul de devreme ca să se plângă. Afirmă că n-a trecut prin experienţe negative şi nici n-a ajuns să fie sceptic. „Deocamdată, încrederea pe care am acordat-o mi-a fost răsplătită în bună măsură. Şi atunci… Poate e devreme sau am avut norocul să fiu ocolit de dezamăgiri.“ – afirmă el cu nonşalanţă.

Revoluţia digitală

Există aplicaţii pentru orice. Doar Apple are 700.000 în magazinul App store. Sunt aplicaţii pentru sistemul de operare pentru telefoanele mobile, prin care companiile încearcă într-un mod mai atractiv să-şi atragă clienţii sau să interacţioneze cu ei. Sub formă de jocuri interactive, unele au ca scop distracţia şi relaxarea. Altele sunt destinate business-ului şi productivităţii şi pot fi folosite în interiorul unei companii pentru a le înlesni angajaţilor accesul la resursele companiei, mult mai lesne, direct de pe telefonul mobil. Există aplicaţii prin intermediul cărora medicii îşi pot ţine evidenţa pacienţilor şi a activităţilor pe care le au în viaţa de zi cu zi. Sunt aplicaţii care prin alerte şi remindere te pot ajuta să-ţi respecţi programul de sănătate care implică un regim sau diete. Platformele de elearning se mută şi ele în zona de device-uri mobile. Primeşti un cont de student prin care poţi să-ţi accesezi cursurile de tip text sau audio şi să-ţi susţii testele direct de pe tabletă, fără să fie nevoie să te mai conectezi la un PC. Practic, nu există industrie în care aplicaţiile mobile să nu-şi găsească aplicabilitate.

Din punctul său de vedere, evoluţia tehnologică e cumva constrânsă în anumite limite, atâta timp cât la baza oricărui dispozitiv electronic, oricât de revoluţionar ar fi el, stau tranzistorii. „Aşa cum sunt celulele în lumea biologică, aşa sunt tranzistorii în lumea electronică. Tranzistorii, aşa cum îi ştim, datează din anul 1947. Câtă vreme la baza oricărui aparat va sta tranzistorul, lucrurile nu se vor schimba dramatic.“ Cel mai interesant scenariu de urmărit ar fi totuşi în evoluţia inteligenţei artificiale, indiferent dacă este în zona de web, aplicaţii mobile sau maşini. Gândul lui Sebastian fuge la cyborgii din filmele de tipul Terminator şi spune că, în viitor, maşinile vor atinge acel grad de inteligenţă care le va permite să ia decizii pe cont propriu, fie că vorbim de telefon mobil, un robot industrial sau un automobil. „Deja Google încearcă să pună în circulaţie maşini care se conduc singure. Zona de automatizare, în care oamenii interacţionează tot mai puţin cu aceste obiecte şi ele însele au o inteligenţă a lor, e zona în care ne îndreptăm. Maşini care ştiu încotro să se ducă, ştiu ce se întâmplă în trafic, iată un tip de interacţiune machine to machine.“

La numai 26 de ani, Sebastian Văduva îşi doreşte ca anul viitor să poată anunţa în piaţă că a deschis un birou nou în Londra sau în SUA, la New York. Din punctul lui de vedere, cea mai interesantă piaţă e cea americană. „În SUA unul din doi locuitori are deja un smart phone şi companiile sunt foarte nerăbdătoare să aibă o soluţie mobilă. Avem clienţi acolo şi pot să spun că interesul e foarte mare. Companiile creează aplicaţii mobile şi apoi fac spoturi tv ca să le promoveze. Europa se ţine aproape, dar nu e chiar acolo.“

Deşi agenţia lor de servicii web mergea bine, după un an, Sebastian împreună cu Andrei şi Gabi, prieteni şi totodată colegi, s-au hotărât să fie mai aventuroşi şi să pătrundă într-o industrie complet nouă, cea a aplicaţiilor mobile. Aşa s-a născut Appscend.

Sebastian împreună cu Andrei şi Gabi sunt prieteni la cataramă de mai bine de 10 ani. Împreună, au gândit platforma Appscend, iar prietenia lor este unul dintre cele mai importante elemente ale business-ului pe care l-au gândit.

Appscend este unul dintre puţinele proiecte româneşti care, la un an după lansare, atrage peste 2000 de companii din Europa Centrală şi de Vest sau SUA, în cadrul platformei. Are 250 de aplicaţii publicate în Apple Store şi Google Play şi peste 500.000 de utilizatori. Appscend va participa în această toamnă în cadrul unora dintre cele mai importante iniţiative de gen din Europa: Intel Business Challenge sau Webbit.

În ianuarie 2012, Sebastian, Andrei şi Gabi au participat în cadrul programului MIT: „Entrepreneurship Development Program”, gustând astfel modelul american de business.

Articol preluat din Revista Cariere de septembrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici