Aviz șefilor – Cum să NU tratați angajații
Uneori șeful își ia rolul prea în serios și ajunge să creadă că toate meritele departamentului pe care îl conduce i se atribuie numai lui. Că el vine cu cele mai bune idei, iar angajații sunt doar simpli executanți ai unor sarcini.
Datorită acestei atitudini, șeful poate avea un comportament neadecvat față de angajați și poate face abuz de drepturile sale în interiorul companiei. Ar fi bine să se tempereze și să își de-a seama că și angajații au contribuit la succesul activitaților și că la rândul lor ei au drepturi. Iată un ghid cu ce NU ar trebui să facă un șef:
1.Să NU creadă că mereu are dreptate, indiferent de chestiunile discutate.
Se întâmplă des. Oricine s-a confruntat la serviciu cu această situație. Angajații au și ei idei și nu se poate ca o singură persoană să le știe pe toate. Funcția nu vine și cu o conștință și o inteligență superioară. Poate doar pentru activitatea respectivă. În general, este o mare greșeală să te crezi mai deștept decât angajatul cu care vorbești. S-ar putea să te surprindă. O atitudine mai precaută este o dovadă de inteligență.
2.Șefia NU trebuie confundată cu autocrația.
A apărut de curând în management expresia „leadership autocratic”. Nimic din ce a presupus concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane nu a funcționat. Este adevărat că șeful răspunde de departament, dar asta nu trebuie transformată într-o autocrație. Trebuie luate în considerare și părerile angajaților. Departamentul funcționează mai bine atunci când există diversitate de idei. Ai de unde alege și de unde învăța. Luând deciziile singur, este posibil ca angajații să nu fie de acord și pot face treaba fără prea mult spor. Mai mult, poți fi considerată drept o persoană cu gândire îngustă.
3.Să NU împovăreze la maxim angajații.
Angajații sunt și ei oameni. Uneori le poate fi peste puteri să atingă un anumit prag. Nu trebuie dat de lucru atât cât pot duce. Dacă se ajunge la surmenaj, s-ar putea ca randamentul angajatului să scadă drastic. Se practică destul de des la noi șmecheria cu: dacă nu ți-ai terminat treaba, atunci va trebui să rămâi peste program. Asta cu toate că este imposibil să termini treaba în timpul programului. Oamenii nu sunt mașini și nu sunt unelte de făcut bani.
4.Să NU streseze angajații.
Am mai auzit de șefi care aplică acest sistem al stresului continu, în care angajaților le este frică să se abată vreun pic de la sarciniile care li se acordă. Controlul strict și permanent și sancțiunile drastice fac parte din regimul de stres. Nimeni nu trebuie să se ducă la serviciu cu frică: „dacă azi nu fac bine și mi se taie salariul” sau „dacă sunt ținut peste program pentru că i se pare șefului că nu am dat randament”. Aceste lucruri ar trebui să dispară, dar atât timp cât sunt mai mulți oameni decât locuri de muncă și legea ține cu angajatorul, practica aceasta nu va dispărea.
5.Să NU mintă angajații în privința realizărilor.
Este o practică ce ține angajații la distanță pentru a nu cere mărire de salariu. Știu un hotel din Bucuresti unde directorul, în ședințe, vorbea doar despre incompetența angajaților, chiar dacă aceștia făceau 150% din treabă și profitul creștea. Astfel, se descuraja orice comportament prin care angajații își cereau dreptul la o mărire de salariu sau la o avansare. Este tot o formă de autocrație în care angajații nu sunt tratați ca oameni și le sunt negate realizările. Uneori, și o vorbă de felicitare este de ajuns.
Ca un ultim sfat pentru șefi: punteți-vă în locul angajaților atunci când luați o decizie. S-ar putea să ajungeți și voi în subordinea unui manager autoritar.
Oprescu Gabriel