Cine îşi poate găsi uşor de lucru la finalul anului

Deşi de trei semestre valorile naţionale sunt statice, există o umbră de speranţă: perspectivele pozitive de angajare în zona financiar-bancară, corelate cu o uşoară deschidere a creditării, pot atrage după sine un nou apetit pentru consum, ceea ce, în viitor, se va vedea şi pe piaţa muncii.

Angajatorii români au raportat planuri de angajare prudente pentru ultimul trimestru al anului, potrivit studiului Manpower privind Perspectivele de Angajare de Forţă de Muncă. Mai exact, 14% dintre angajatori prognozează o creștere a numărului de salariați, 13% se așteaptă la o scădere și 69% nu anticipează nicio schimbare. Perspectivele de angajare sunt neschimbate în comparație cu trimestrul precedent și se îmbunătățesc cu 4 puncte procentuale față de trimestrul IV din 2013.

Corina Gonțeanu, Marketing&Communication Manager ManpowerGroup România, spune însă că, în condiţiile în care nu ştim exact şi numărul de oameni care ar putea fi angajaţi până la finele lui 2014, o variație de 3-4 puncte procentuale a Previziunii Nete de Angajare, deși pozitivă, nu este neapărat semnul unui optimism semnificativ crescut și al unui boom al angajărilor, ci mai degrabă al unui context în care angajatorii au puțin mai multă încredere în volumul de activitate preconizat. Adică poate fi vorba despre comenzi mai mari, creștere a consumului pentru produsul sau serviciul oferit etc.

Totuşi, acest optimism moderat al pieţei muncii – care apare, de altfel, şi în cifrele date publicităţii de către Manpower – este remarcat şi de către alte companii din domeniul recrutării.

Trend pozitiv față de finalul lui 2013

Eugenia Dabu, Recruitment Manager Lugera, vorbeşte despre un trend pozitiv al angajărilor la acest final de an faţă de perioada similară a anului precedent. Ea se referă atât la numărul de posturi deschise de companiile-client, cât şi la semnalele pe care le primeşte din partea lor cu privire la proiectele pe care urmează să le deruleze. Felix Toma, Country Manager România al Gi Group, spune că jumătate dintre clienţii lor intenţionează să facă angajări în perioada următoare. „Există o dinamică mai mare în Bucureşti şi zonele Piteşti–Ploieşti, precum şi în Transilvania, Banat şi Vestul ţării, parţial în estul României, Moldova, însă şi în această regiune piaţa muncii dă semne de revenire”, precizează Felix Toma.

Revenirea despre care vorbeşte Country Managerul pentru România al Gi Group se regăseşte parţial şi în studiul dat recent publicităţii de către Manpower. Diferenţa esenţială este însă în privinţa Moldovei. Mai exact, potrivit datelor Manpower, angajatorii prognozează că în următoarele trei luni vor exista creșteri ale numărului de angajări în șase dintre cele opt regiuni ale țării. Cea mai robustă activitate de angajare se raportează în regiunea Nord-Vest, cu previziunea netă de angajare de +10%, şi în regiunea București și Ilfov, cu +9%. Angajatorii se așteaptă însă la scăderi ale numărului total de angajați în regiunea Nord-Est, unde au anunțat o previziune netă de angajare de -10%.

Previziuni Nete de Angajare

Administraţie publică şi servicii sociale +6%
Agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit +1%
Comerţ +4%
Construcţii -11%
Energie electrică, gaze şi apă
-3%
Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri +19%
Hoteluri şi restaurante +5%
Industrie extractivă +2%
Industrie prelucrătoare +13%
Transport, depozitare şi comunicaţii +8%

Sursa: Manpower

Corina Gonțeanu explică însă că acest procent negativ din Moldova nu se poate traduce printr-un val de concedieri, ci mai degrabă printr-o stagnare a pieţei, deoarece studiul măsoară doar intenția de a angaja, nu și numărul de locuri de muncă create sau eliminate, iar regiunea NE este în general caracterizată de fluctuații în intențiile de angajare de la un trimestru la altul.

„Notabil în regiunea NE este nu atât relativul pesimism, cât scăderea abruptă a încrederii față de trimestrul anterior, care fusese un maxim istoric, cel mai ridicat din ultimii şase ani (din trimestrul IV/2008). Este posibil ca aceste planuri să fi fost puțin prea ample pentru mersul real al businessului, însă nu există date certe în acest sens”, completează Marketing&Communication Managerul ManpowerGroup România.

Limbi străine şi inginerie

În fapt, nu este neobișnuit ca anumite regiuni să fie pe un trend mai optimist, deoarece industriile înrudite tind să se concentreze geografic. Prin urmare, contează şi zonele unde românii îşi pot căuta de muncă până la finalul anului, dar mai ales domeniile. Deşi nici în privinţa acestora lucrurile nu sunt foarte diferite de ceea ce se ştie deja pe piaţa muncii.

Mai exact se manifestă în continuare acelaşi trend al ultimelor 18 luni, cu o dinamică semnificativă a angajărilor în domeniile IT&C, outsourcing şi shared services, inginerie, după cum precizează experţii APT. Ei mai adaugă că există un interes crescut pentru zona de vânzări şi o uşoară revenire a băncilor, cu accent pe vânzări directe (carduri şi credite de nevoi personale). „Există o ofertă de luat în seamă pentru joburi de new entry în domeniul financiar”, spun reprezentanţii APT.

Faptul că reapar joburi în zona financiară se observă şi din studiul Manpower, care arată că intenţiile cele mai optimiste de angajare au fost raportate în sectorul finanțe, asigurări, servicii imobiliare și servicii de afaceri și în sectorul industrie prelucrătoare, unde previziunile nete de angajare se situează la +19%, respectiv +13%.

Citește și Ei sunt antreprenorii sociali care au demonstrat că se poate!

Eugenia Dabu, Recruitment Manager Lugera, crede că este momentul vorbitorilor de limbi străine, care pot accesa posturi în Shared Services şi BPO-uri.

Pe lângă industriile clare în care se vorbeşte despre nevoi de angajaţi în trimestrul IV din 2014, Corina Gonțeanu atrage atenţia că angajatorii vor mai încerca să-şi umple şi alte goluri pe care le-au lăsat descoperite în perioada de criză. Este vorba despre talentele din companii, indiferent de domeniul de activitate. „O altă serie de studii referitoare la principalele economii globale, cum ar fi recentul studiu al Right Management (companie ManpowerGroup) privind managementul talentelor, arată însă că atitudinile prudente și limitările din timpul crizei au început să afecteze disponibilitatea de talente în companii, la diferite niveluri, și că managementul acestor companii începe să ia diverse măsuri pentru a contracara efectele acestor practici și a reașeza și reenergiza talentul din organizații”, spune Corina Gonțeanu.

De asemenea, studiul Manpower privind Deficitul de talente arată că în 2014 se caută în continuare meseriași calificați, muncitori necalificați, personal contabil, personal de vânzări etc. Cu alte cuvinte, există oportunități într-o diversitate de domenii și tipuri de activitate. Importante sunt competențele sau cunoștințele specifice profesiei, precum și dezvoltarea acelor competențe generaliste (limbi străine, operare PC) și a abilităților personale (lucrul în echipă, adaptarea la un mediu structurat).

Statul, un angajator stabil, indiferent de situaţia economică

Potrivit studiului Mapower privind Perspectivele de Angajare la finalul acestui an, în sectorul administrație publică și servicii sociale sunt prognozate unele oportunități (+6%). Nu este pentru prima dată când se discută despre sectorul public ca un potenţial angajator. De altfel acest sector este perceput ca stabil, cu program fix, fără ore peste program, salariile mai mici decât la privat fiind asumate. Este totuşi statul un angajator de dorit?

Felix Toma spune că sectorul public românesc este un angajator dorit, deoarece oferă o falsă securitate a locului de muncă şi reprezintă singura opţiune de angajare în multe dintre judeţele României unde nu există mari angajatori privaţi. Mai mult, în sectorul public presiunea nu este atât de mare precum în cel privat. „Diferenţele dintre cele două sectoare se regăsesc şi la termene şi disponibilitatea resurselor, în timp ce supravieţuirea în sectorul privat depinde de competenţa, timpul de reacţie, flexibilitate şi capacitatea de a satisface cât mai prompt şi profesionist cererile şi nevoile clienţilor”, adaugă Country Managerul pentru România al Gi Group.

Pe de altă parte, Corina Gonțeanu explică faptul că motivația optimismului în continuare prudent al angajatorilor din sectorul public și servicii sociale este mai greu de plasat în context, dat fiind că angajările din acest sector nu sunt dictate de rațiuni pur de afaceri, ci au legătură și cu rolul statului în a oferi pe scară largă o serie de servicii și prestații, indiferent de un anumit moment al anului sau de contextul economic.

Spania şi Italia, cele mai pesimiste state

Peste 65.000 de angajatori din 42 de țări și teritorii au fost intervievați pentru a le măsura prognoza privind activitatea pe piața forței de muncă între octombrie și decembrie 2014. Dintr-o perspectivă globală, planurile de angajare sunt în mare parte pozitive. În 36 dintre cele 42 de țări și teritorii cuprinse în studiu angajatorii se așteaptă să-și suplimenteze numărul de angajați în intervalul octombrie-decembrie. Cei mai încrezători se arată angajatorii din India,

Taiwan și Noua Zeelandă, în timp ce previziunile cele mai slabe, și de altfel singurele negative, aparțin angajatorilor din Spania, Italia, Irlanda, Cehia și Finlanda.
Dacă luăm în considerare că în Spania şi Italia lucrează peste 2,5 milioane de români, o prelungire a crizei pe piaţa forţei de muncă din aceste două ţări ar putea afecta şi România. Experţii în resurse umane spun însă că nu este cazul. „Chiar dacă previziunile sunt în continuare negative în aceste ţări, scenariul revenirii lor în ţară, în masă, este puţin probabil. Exodul acesta al românilor a fost preconizat încă de la debutul crizei, însă revenirile au fost doar cazuri izolate. De cele mai multe ori românii care au rămas fără loc de muncă în străinătate au preferat să se adapteze, să găsească alternative care să le permită să rămână în ţara de lucru sau să îşi găsească alte oportunităţi în alte ţări”, spune Eugenia Dabu.

Specialiştii APT sunt de părere că persoanele care vor decide totuşi să revină în ţară se pot încadra în două categorii: cele necalificate sau cu pregătire submedie, care vor îngroşa rândurile şomerilor, şi specialiştii, aflaţi la mare căutare în acest moment, care vor umple golul de pe piaţa muncii.