De ce și-au dat demisia atât de mulți români în pandemie

Încă de când a început pandemia, angajatorii români s-au confruntat cu un val uriaș de demisii. Conform Inspecției Muncii, în România, în 2021 s-a înregistrat o creștere cu 25% a numărului total de demisii, față de anul 2019. Și totuși, de ce și-au dat demisia atât de mulți români în pandemie?

Acest trend ascendent al demisiilor a debutat la noi în țară la sfârșitul primăverii 2020, iar maximul a fost atins în toamnă, în septembrie și octombrie 2020, când au fost înregistrate lunar peste 45.000 de demisii. Situația actuală se vede și în numărul mare de aplicări pe platformele online – mai mult de 12 milioane doar în 2021.

În plus, un alt sondaj efectuat recent arată ca peste 80 la sută dintre angajați fac o prioritate din schimbarea jobului în acest an. Doi din zece sunt dispuși să-și dea demisia chiar dacă nu vor avea altă ofertă concretă. Am încercat să vedem de ce și-au dat atât de mulți români demisia în pandemie, ce anume a schimbat aceasta în mentalitățile noastre.

Și totuși de ce și-au dat demisia atât de mulți români în pandemie

Am vorbit cu mai mulți specialiști, în încercarea de a afla de ce și-au dat demisia atât de mulți români încă de când a început pandemia.

Eduard Ezeanu, Trainer și Coach în Comunicare, spune ca numeroase sondaje făcute în Statele Unite arată că unul dintre motivele principale pentru care mulți americani și-au dat demisia în pandemie este conștientizarea faptului că viața e prea scurtă pentru a o petrece într-un job care nu îți place. Specialistul consideră că acesta este un motiv important și pentru mulți români care și-au dat demisia în ultimii doi ani.

„În plus, mulți români au conștientizat în pandemie că pot lucra foarte bine și online, de acasă, deseori fiind chiar mai productivi și mai eficienți decât atunci când se duc la birou. Astfel, au ajuns să ceară ca un procent mai mare din munca lor să fie făcută online, de la distanță. Însă mulți manageri români sunt neîncrezători în angajații lor și foarte focusați pe a deține controlul strâns, ceea ce-i face să respingă astfel de cereri. Iar asta aduce o doză mare de frustrare angajaților, care consideră că vin cu o cerere rezonabilă, și îi împinge pe mulți spre a-și da demisia și eventual a-și căuta alt job”, este de părere Ezeanu.

„Au conștientizat că o treime din timpul lor zilnic îl petrec într-un job care nu le place”

Tot el mai spune și faptul că pandemia ne-a făcut să conștientizăm mai clar fragilitatea ființei umane și durata scurtă a vieții. „Astfel de conștientizări ne invită la întrebări existențiale de tipul: «Îmi trăiesc viața din plin?» sau «Trăiesc o viață aliniată cu pasiunile mele?». Iar astfel de reflectări fac multe persoane să conștientizeze că petrec cel puțin o treime din timpul lor zilnic într-un job care nu le place și nu le aduce împlinire, plus că le dau curajul de a lua măsuri pentru a remedia această situație, măsuri ce includ deseori și demisia”, conchide trainerul.

Am discutat și cu Doru Șupeală, autorul cărții de business și management „Employer Branding 100%, despre motivul pentru care atât de mulți români și-au dat demisia în pandemie. Scriitorul este de părere că avem de a face cu un complex de factori.” Este o acumulare de frustrări, cauzată de faptul că în cei doi ani de pandemie, din cauza incertitudinii și nesiguranței, mulți oameni care nu erau mulțumiți cu joburile lor au amânat luarea unei decizii, mergând pe filosofia «ce-i în mână nu-i minciună».

Acum, după ce vaccinul a rezolvat temerile legate de siguranța propriei persoane și se vede că pandemia se apropie de final, lucrurile se dezgheață și oamenii devin jucători activi în piața muncii, caută activ, candidează și văd că primesc mai multe oferte avantajoase. Simt că au puterea de negociere și de aceea nu se mai tem să renunțe la relațiile cu angajatorii abuzivi sau la joburile care nu le mai convin, ca program, ca salariu, ca lipsă de flexibilitate”.

Tinerii nu mai depind de un angajator și de un salariu

Doru Șupeală mai spune că, dincolo de acumularea de nemulțumiri, se produce o schimbare profundă pe două dimensiuni: generații și mentalități. „Ca generații, avem tot mai mulți angajați activi care aparțin generațiilor tinere, Millennials (cu vârsta de 26-42 de ani) și chiar Z (cei sub 26 de ani), aceștia văd lumea altfel și relația cu angajatorii este total diferită față de modul în care ne obișnuiseră cei din Generația X (42-56 de ani) și Baby Boomers (cei peste 55-60 de ani)”, explică Doru Șupeală.

Suntem după câteva decenii de pace și creștere a calității vieții și nivelului de bunăstare, astfel că tinerii nu mai depind de un angajator și de un salariu, ci pot trăi liniștiți din acumulările și sprijinul părinților, astfel că își permit să nu lucreze decât ceea ce are sens pentru ei și le face plăcere, le dă sentimentul că are utilitate și este benefic.

„Generațiile acestea vor să experimenteze, să călătorească, să treacă printr-o diversitate mare de trăiri și momente, se plictisesc repede și caută mereu noul, schimbarea, diversitatea, bogăția de sentimente și amintiri relevante. De aceea, nu rămân prea mult în joburile care sunt de rutină, sunt plictisitoare sau nu le oferă sens și stau relaxați dacă sunt fără angajament câteva luni”, adaugă Doru Șupeală.

Cel mai important lucru cred că este schimbarea de mentalitate

Autorul spune despre aceștia că au oportunități pe care generațiile anterioare nu le-au avut: economia gig-urilor (munci și venituri ocazionale) le dă șansa de a avea o multitudine de surse de venit inedite și temporare: pot fi curieri care livrează mâncare, pot lucra pe Uber sau Bolt, pot încasa bani închiriindu-și locuințele pe Airbnb, pot lucra seara sau în weekend ca barman, frizer, fotograf sau alte joburi de ocazie, au economii investite pe bursă și în monede virtuale, fac tot soiul de produse sau servicii pe care le vând online.

„Dar cel mai important lucru cred că este schimbarea de mentalitate: șocați de perspectiva încheierii abrupte a vieții, din cauza virusului, atunci când am fost în lockdown, oamenii s-au gândit la sensul profund al vieții lor și la modul în care își cheltuie cea mai prețioasă resursă, timpul: trăim ca să muncim sau muncim ca să trăim? Au descoperit că sunt mai importanți copiii, părinții și prietenii, amintirile cu aceștia, momentele de relaxare și contemplare, bucuriile venite din experiențe ce nu țin de serviciu”.

„Romanii nu mai vor să lucreze orice și vor ca munca lor să aibă sens”

De aceea, crede Doru Șupeală, mulți oameni nu mai vor să lucreze orice și vor ca munca lor să aibă sens și să se desfășoare în culturi și climate prietenoase, favorabile, flexibile, care îi respectă și îi fac să se dezvolte.

„Astfel, oamenii devin mai atenți la relația cu angajatorii, vor parteneriate în care ambele părți au beneficii, drepturi și flexibilitate și așteaptă de la angajatori mai mult respect, mai multă libertate, mai multă autonomie, mai multă încredere, mai multă utilitate și sens în ceea ce fac. Nu mai lucrăm orice și oricum, vrem să muncim pentru organizații și cauze care sunt profund umane, relevante, prietenoase, deschise, oneste”, este de părere autorul.

Photo by Scott Graham on Unsplash