Etica și transparența în utilizarea AI pentru decizii legate de angajați: progres sau risc?

Inteligența artificială (AI) promite eficiență în recrutare, dar aduce și riscuri în ce privește etica. Un algoritm nu are conștiință. Nu simte. Nu înțelege contextul personal. Cu toate acestea, tot mai multe companii îi încredințează decizii critice: cine primește un interviu, cine este respins, cine merită promovat. În numele eficienței, AI transformă radical resursele umane. Dar cu ce preț?

Prejudecățile se mută în cod

Utilizarea AI în recrutare nu elimină discriminarea. Doar o ascunde mai bine. Sistemele de selecție automate învață din date istorice. Dacă datele sunt părtinitoare, rezultatele devin la fel. În multe cazuri, AI penalizează accentele, pauzele în carieră, chiar și vârsta.

Un studiu australian realizat de Universitatea din Melbourne a scos la iveală aceste capcane. Cercetarea arată că sistemele AI comit erori majore de transcriere pentru candidații non-nativi. Persoanele cu accent chinezesc sunt afectate cel mai mult. Acestea sunt deseori evaluate incorect, pierzând șansa la un interviu uman. Dr. Natalie Sheard, autoarea studiului, subliniază o lipsă gravă în sistem: „Este necesară o legislație specifică pentru a proteja candidații de deciziile automate nedrepte,” se arată în raportul publicat de The Guardian.

Transparența creează încredere

Candidații doresc să știe când interacționează cu un sistem AI. În mod ideal, companiile ar trebui să anunțe clar acest lucru. Ar trebui să explice ce date sunt colectate, cum sunt analizate și ce drepturi are candidatul.

Această nevoie este susținută și de specialiști români în HR. Corina Neagu, expert în managementul resurselor umane și consultant organizațional, atrage atenția asupra unui principiu esențial:
„AI poate oferi predicții, dar nu poate înlocui discernământul, empatia sau intuiția unui profesionist HR experimentat”, a declarat aceasta.

CITEȘTE ȘI: Etica în business sub presiune economică. Cum păstrezi valorile?

Lipsa transparenței nu afectează doar candidații, ci și reputația organizațiilor. Un proces opac naște suspiciune, reticență și nemulțumiri. Claritatea, în schimb, creează încredere și consolidează brandul de angajator.

Cazuri pozitive există

Unele companii tratează cu seriozitate dilemele etice. Conform theguardian, compania Unilever a folosit AI pentru screening, dar a însoțit întregul proces cu informări clare. Candidații au avut acces la datele colectate și la criteriile de analiză. Rezultatul: diversitatea a crescut cu 16%. Timpul de recrutare a scăzut cu 75%. Fără compromiterea echității. Astfel de exemple arată că AI poate deveni aliat, nu adversar. Dar totul depinde de cum alegem să-l folosim. Cu reguli clare, cu supervizare umană și cu respect pentru demnitatea fiecărui candidat.

Fără etică, eficiența devine un pericol

AI nu trebuie respins. Dar nici idolatrizat. Nu poate decide singur în probleme ce privesc oameni, cariere, vieți. Are nevoie de supervizare. De etică. De limite.

Fără transparență, AI devine o cutie neagră în care se pierd drepturi. Fără discernământ uman, selecția devine rece, inegală, incorectă. Iar fără legislație, responsabilitatea se diluează. Viitorul muncii depinde de alegerea pe care o facem azi: controlăm tehnologia sau lăsăm tehnologia să ne controleze.

Foto: ID 272261598 | Ai © Andrey Popov | Dreamstime.com