Feedback-ul constant este cu adevărat benefic sau este doar o formă de control?

Într-o cultură organizațională sănătoasă, feedback-ul constant nu echivalează cu micro-managementul, ci devine un catalizator al performanței și al dezvoltării profesionale. Dincolo de clișeele legate de „îmbunătățirea continuă”, realitatea din companii arată că oamenii evoluează atunci când știu unde se află și încotro se îndreaptă. Iar pentru asta, au nevoie de repere clare, oferite în mod consecvent, transparent și bine intenționat.
Dialogul constant
„Feedback-ul oferit în mod regulat nu înseamnă control, ci grijă față de dezvoltarea angajatului. În lipsa lui, oamenii se pot simți pierduți, nesiguri pe contribuția lor, iar acest lucru afectează atât performanța individuală, cât și climatul echipei”, subliniază Mihai Enache, specialist în resurse umane.
În multe organizații, feedback-ul a fost tratat, mult timp, ca o practică episodică – legată de evaluările anuale sau de momente tensionate. În schimb, companiile care pun accent pe relații sănătoase între lideri și echipe au înțeles că dialogul frecvent, bazat pe încredere, construiește motivația și responsabilitatea internă.
Claritate, nu control
Angajații care primesc frecvent feedback constructiv își clarifică așteptările, își reglează direcția și pot acționa mai eficient. Se simt ascultați, valorizați și încurajați. Acest tip de comunicare nu doar că reduce stresul generat de incertitudini, ci și înlătură ideea că un manager observă doar atunci când lucrurile nu merg bine.
„În lipsa unui feedback constant, oamenii încep să presupună lucruri. Se întreabă dacă sunt pe drumul cel bun sau dacă performanța lor este apreciată. În timp, acest gol de comunicare poate crea frustrare, demotivare și chiar conflicte”, mai adaugă expertul.
Liderii învață odată cu echipele
De partea cealaltă, liderii care oferă feedback constant învață, la rândul lor, să se conecteze mai bine cu echipele, să identifice nevoile și să intervină la timp, cu măsuri simple, nu cu soluții de criză. Astfel, feedback-ul devine un instrument de leadership autentic, nu o formă de autoritate exercitată excesiv.
Într-un mediu în care oamenii cresc, greșesc și învață, feedback-ul nu are legătură cu controlul, ci cu evoluția. Cu sprijinul oferit la momentul potrivit. Cu respectul față de potențialul fiecărui om. Iar când liderii comunică deschis și empatic, feedback-ul devine mai mult decât un instrument – devine o punte reală între performanță și încredere.
CITEȘTE ȘI: Comportamentul la birou. Ce este „ok” și ce este „toxic”
Foto: ID 97223304 © Antonio Guillem | Dreamstime.com