Sute de mii de români donează pentru mai bine 

Donăm anual milioane de euro către organizațiile neguvernamentale care au preluat, în ultimii ani, misiunea statului de a-i ajuta pe cei vulnerabili. 

Pentru Irina Vasilescu, începutul organizației sale Pe Stop înseamnă un rucsac plin de absorbante donate femeilor din zona Gării de Nord într-un ianuarie friguros din 2018. Avea 29 de ani, un job full-time și voia să ajute. Văzuse un clip pe YouTube cu o femeie din America care împărțea absorbante femeilor fără adăpost și s-a gândit că nu știe pe nimeni în România care să facă asta. În acea vizită la gară, una dintre femei i-a lăsat numărul de telefon. Dacă Irina avea să revină cu absorbante, i-a spus, va chema mai multe femei cărora să le distribuie. 

Așa a pornit Irina să strângă 1.000 de lei. Doar că nu a strâns 1.000, ci 19.000 de lei. Oamenii donaseră fiindcă, la fel cum i se întâmplase și ei, erau atrași de un subiect invizibil și surprinzător: în orașul în care trăim sunt femei care nu au bani de absorbante.  

Irina nu avea în plan să fondeze o organizație, dar a fost uimită că, fără un efort foarte mare, 400 de oameni au donat pentru ideea sa. „Când am văzut că avem atâta sprijin, ne-am gândit că putem să facem ceva lunar” spune ea. „Așa am avut curaj să facem organizația”.

Pe Stop luptă împotriva sărăciei menstruale și a crescut în ultimii ani mai ales datorită donatorilor individuali. Echipa organizației e formată din Irina și încă două colege, datorită cărora 1.600 de femei din țară primesc lunar absorbante. În 2022, organizația a construit Rețeaua demnității, care cuprinde 45 de voluntare care distribuie produse femeilor din mai multe sate, în 15 județe. Alți voluntari se duc în școli și licee din comunități vulnerabile pentru a le vorbi copiilor și adolescenților despre igienă menstruală, despre corp și despre consimțământ informat în relații. 

Toate astea se întâmplă, spune Irina, și pentru că susținătorii de la începuturi au rămas loiali cauzei. În ultimii cinci ani, donațiile individuale au însemnat între 30-50% din bugetul anual al organizației, fie că vorbim de donații pe site sau de redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. (Restul vin din granturi și sponsorizări de la companii). Donatorii Pe Stop sunt femei care au între 30 și 50 de ani, educație peste medie, locuiesc în orașe. „Relația cu ei este serioasă, pe termen lung, de asta apreciem donațiile recurente. Ne ajută să avem predictibilitate financiară, care e cel mai important criteriu când încerci să construiești impact de durată”.

Cine sunt cei care donează? 

În ultimii 10 ani, în România, comportamentul caritabil a crescut; din ce în ce mai mulți oameni donează pentru cauzele în care cred, fie că vorbim de educație, sprijinul pentru copiii vulnerabili, sănătate sau drepturile omului. Într-o societate în care politicile sociale sunt din ce în ce mai absente și din discursul politic și din agendele electorale, organizațiile neguvernamentale au preluat această muncă de a rezolva punctual probleme de trai, cu care mulți români se confruntă. Multe dintre acestea, de la servicii sociale la jurnalism, se bazează pe donații individuale, o relație care a transformat strategiile de fundraising, dar și felul în care oamenii contribuie. O cifră impresionantă în istoria recentă a generozității românilor rămâne cea de 20 de milioane de euro, donați prin SMS-uri, pentru construcția unui spital oncologic pentru copii de către asociația Dăruiește Viață. 

Românii care donează au între 35 și 49 de ani – sunt din generația milenialilor și generația X –, sunt într-o relație sau căsătoriți, au un nivel de educație ridicat, au maximum trei copii. Cel mai probabil fac voluntariat sau donează sânge. Sunt concluzii din studiul „Cât de generoși sunt românii?”, realizat în 2023, de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC). 

Potrivit aceleiași cercetări, donatorii cred că este important să ajute financiar persoanele în nevoie și au, în general, mai multă încredere în oameni. Preferă să doneze în sprijinul copiilor, educației și sănătății, dar acum sunt „interesați și de mediu, protecția animalelor, protecția drepturilor omului, cultură – domenii care într-un studiu similar, din 2017, erau aproape nereprezentate”, spune Camelia Mateș, directoare de programe la ARC.

Camelia spune că, în prezent, donația medie lunară a românilor este de în jur de 25 de lei. Este vorba despre bani care ajung din portofelul sau contul bancar al donatorilor către o organizație, fie că oamenii donează online, prin SMS, debit direct sau cash. Această sumă va crește, fiindcă din 2024 sunt disponibile donațiile lunare prin SMS de 5 și 10 euro.   

„Motivația este mai ales una emoțională”, spune Camelia, „însă, dincolo de emoție, oamenii sunt influențați de cine le cere și dacă le cere cineva în care au încredere. De exemplu, o persoană care cunoaște un copil bolnav de cancer mai degrabă donează pentru organizații care se ocupă de copiii bolnavi de cancer.

Camelia coordonează și platforma picdebine.ro (până anul trecut, se numea donaţie.ro), un program deschis organizaţiilor neguvernamentale care doresc să facă o campanie de strângere de fonduri prin SMS și Debit Direct. Platforma lucrează cu cele patru companii de telefonie mobilă și șase bănci.  

Potrivit datelor ARC din 2024, aproape 500.000 de români donează lunar prin SMS; iar dintre aceștia 3.000 donează de mai mult de 10 ani prin SMS, lună de lună. Anul trecut, donațiile prin SMS au însemnat aproximativ 13,5 milioane de euro (cu aproape 220.000 de euro mai mult decât în 2023). Iar, prin debit direct (plată recurentă din contul bancar spre ONG), 3,4 milioane de euro.  

Una dintre organizațiile care folosesc debitul direct, având echipe de oameni care abordează pe stradă posibili donatori, este asociația Help Autism, cea mai mare organizație de profil. Ramona Raicu, director comunicare și fundraising, spune că donatorii lor, dincolo de comunitatea părinților copiilor cu autism, sunt adulți de peste 25 de ani, care au copii, pe care îi motivează cauzele umanitare și vor să se implice. „Este un public tânăr, pe care-l vedem și în studii. Cei care se asociază cu cauzele în care cred și care vor să facă lucruri relevante în societate”.

Pentru Help Autism, provocarea este acum să ajungă la donatori diverși ca să-și pună în aplicare planul de a construi un campus de 15.000 de metri pătrați, în munții Retezatului, un spațiu de organizat tabere pentru copii atipici și copii din medii vulnerabile (sărăcie, risc de abandon școlar, violență domestică) care nu ajung să petreacă timp de joacă și învățare în afara satului sau orașului lor, fără părinți. Terenul a fost deja cumpărat din donații și sponsorizări, iar anul acesta Help Autism va demara o campanie de strângere de fonduri pentru construcția campusului, care costă în jur de 6 milioane de euro.  

E o sumă mare, pe care organizația plănuiește să o strângă și din sponsorizările companiilor, însă, spune Ramona, în topul donațiilor „persoanele fizice sunt pe locul doi, după corporații”.

Va scădea generozitatea românilor în 2025? 

Cercetarea ARC din 2023 a arătat că 52% dintre românii din mediul urban au declarat că au donat bani în ultimii 12 ani – o scădere cu 11% față de un studiu similar din 2016. Autorii studiului spun, însă, că cifra nu este îngrijorătoare, dacă luăm în calcul tot ce se întâmplă în țară și în lume. Disponibilizările din sectorul IT, temerile legate de o potențială criză financiară, rata inflației și incertitudinile politice și economice pot influența comportamentul filantropic. (Procentul de 52% al românilor este mai mare decât 48%, media de donare al celor din Europa Centrală și de Est.)

Va scădea comportamentul filantropic al românilor, în acest an, în contextul unei situații economice incerte? Camelia Mateș crede că nu. În țările care aveau mecanisme de donație în funcțiune în timpul crizei financiare din 2008-2009, donațiile individuale nu au scăzut, iar organizațiile care au supraviețuit acelei perioade au fost cele care aveau deja donatori individuali. „Pentru că oamenii au înțeles că e o situație de criză și pentru organizație, și foarte puțini au ales să-și anuleze donațiile, spre deosebire de companii, care au tăiat bugetele de sponsorizare”.

Pe Stop ajunge în continuare, lună de lună, în zona Gării de Nord, acolo unde voluntarele împart absorbante împreună cu aceeași femeie întâlnită prima oară de Irina. Este în continuare omul lor de bază. Planul pentru 2025 este ca organizația să comunice constant către donatori sau viitori donatori. E o lecție pe care Irina a învățat-o în acești 7 ani, fiindcă să ai o treime din bugetul organizației venit din donațiile oamenilor înseamnă stabilitate. „Nu prevăd schimbări majore negative în ceea ce privește donatorii individuali, cu excepția vreunei alte catastrofe. Sper să reușim să facem comunicarea mai eficientă și să creștem numărul de donatori recurenți”.

Legenda foto articol: Pe Stop luptă împotriva sărăciei menstruale și a crescut în ultimii ani mai ales datorită donatorilor individuali. Echipa organizației e formată din Irina și încă două colege, datorită cărora 1.600 de femei din țară primesc lunar absorbante. În 2022, organizația a construit Rețeaua demnității, care cuprinde 45 de voluntare care distribuie produse femeilor din mai multe sate, în 15 județe.