Viteza cu care lucrezi nu e un KPI: Despre capcana urgenței permanente

Cultura „pe repede înainte” pare să fie norma în majoritatea organizațiilor. Se pune accent pe viteza de execuție, pe livrări rapide și pe multitasking, iar angajații simt adesea presiunea să facă cât mai multe în cât mai puțin timp. Însă această abordare, deși aparent eficientă, ascunde riscuri semnificative atât pentru calitatea muncii, cât și pentru sănătatea emoțională a oamenilor.

Capcana urgenței permanente

Cultura urgenței permanente se manifestă printr-un sentiment constant de grabă, în care fiecare task pare să aibă prioritate maximă, iar pauzele devin rare sau inexistente. Această stare continuă generează stres cronic, reduce capacitatea de concentrare și afectează calitatea rezultatelor. Mai mult, angajații se pot simți prinși într-un cerc vicios, în care accelerarea ritmului de lucru devine singura metodă aparentă de a face față volumului de sarcini.

Rezultatul este o scădere a satisfacției la locul de muncă și o deteriorare a moralului, care, în timp, pot conduce la creșterea absenteismului și la fluctuația ridicată a personalului.

Cum afectează viteza calitatea muncii și moralul

Corina Neagu, fondator DARE – Development Advice & REsources și expert în resurse umane, subliniază:
„Atunci când viteza devine principalul criteriu de evaluare, riscul este ca angajații să prioritizeze cantitatea în detrimentul calității. Astfel, greșelile cresc, iar reparațiile ulterioare consumă timp și energie suplimentară. În plus, această presiune continuă poate eroda motivația și implicarea reală a echipei”.

Ea adaugă că „măsurarea succesului prin KPI-uri care reflectă doar viteza sau numărul de taskuri finalizate poate crea o cultură toxica, în care oamenii se simt forțați să lucreze în grabă și fără un sens clar al valorii muncii lor”.

Această realitate devine evidentă mai ales în contextul echipelor care lucrează sub presiune constantă și în care nu există spațiu pentru reflecție, feedback constructiv sau ajustări calitative.

Soluții pentru a contracara capcana urgenței permanente

Pentru evitarea căderii în această capcană, organizațiile trebuie să regândească modul în care măsoară performanța și să acorde importanță nu doar vitezei, ci și calității și sustenabilității muncii.
„Este esențial să promovăm o cultură în care pauzele, planificarea atentă și prioritizarea corectă devin norme acceptate și încurajate. Angajații trebuie să aibă resursele și timpul necesar pentru a-și face munca corect și cu atenție, nu doar rapid”, recomandă specialistul în resurse umane.

Mai mult, implicarea liderilor este crucială pentru schimbarea acestei mentalități: „Liderii trebuie să fie exemple vii, să arate că nu viteza este cea care definește succesul, ci impactul muncii asupra obiectivelor organizației și bunăstarea echipei”, conchide expertul

Viteza cu care lucrăm nu trebuie să fie un KPI, ci un element echilibrat în contextul unei strategii mai ample, care să privilegieze calitatea, sustenabilitatea și sănătatea emoțională a angajaților. Cultura urgenței permanente poate părea o soluție pe termen scurt, dar efectele ei negative se resimt profund și pe termen lung. O abordare conștientă, bazată pe valori reale și pe respect față de oamenii din organizație, rămâne cea mai bună cale pentru performanță autentică și durabilă.

CITEȘTE ȘI: SIVA Uniforms aniversează 13 ani de activitate și estimează afaceri de 4 milioane de euro în 2025

Foto: ID 187442432 | Office ©Kawee Wateesatogkij | Dreamstime.com