Ce impact are siguranța în ROI
Probabil cel mai interesant lucru în privința acestui tip de comportamente este dat de faptul că odată ce un angajat manifestă o astfel de conduită, probabilitatea ca aceasta să fie repetată și în alte contexte organizaționale crește. Din perspectiva repetabilității, putem să facem predicții pe bază de instrumente psihometrice atent construite și validate pentru a identifica comportamentale contraproductive.
Cum deja câștigă popularitate paradigma conform căreia trăsăturile de personalitate au impact în comportamente atât pozitive, cât și negative, nu reprezintă nicio surpriză faptul că trăsăturile consacrate din modelul Big Five au legătură cu comportamentele contraproductive. Altfel spus, există o probabilitate mai mare ca o persoană cu un nivel de stabilitate emoțională scăzut să comită acte de violență împotriva organizației, distrugerea proprietății și a echipamentului, abuzuri verbale sau fizice. De asemenea, un rol aparte îl are nivelul de conștiinciozitate, care are impact asupra nivelului de respectare a regulilor și a procedurilor.
Implicarea în accidente nu întră în paleta comportamente contraproductive, însă evitarea regulilor privind siguranța sau conduitele care pot determina accidente constituie un comportament contraproductiv. Accidentele umane în organizații au costuri financiare uriașe, precum și costuri umane. Aici poate fi amintit accidentul de la Cernobîl (1986) unde, din cauza ignorării procedurilor de lucru, au murit aproximativ 125.000 de persoane, iar costurile financiare au fost de peste 200 de miliarde de dolari sau de accidentul petrolierului Exxon Valdez (1989) care, pe lângă costurile financiare ale curățării golfului, a costat reputația companiei până în prezent.
În anul 2008, U.S. Department of Labor, Occupational Safety & Health a estimat costurile provocate de accidente la 1 milard de dolari în fiecare an în costuri directe sau indirecte. Cercetăriile în privința accidentelor au fost tradițional orientate spre două domenii: (1) evaluarea caracteristicilor mediului care determină accidentele, precum și modalități de a le evita; și (2) caracteristicile angajaților care sunt predispuși să fie implicați în accidente, unde rezultatele susțin că aceștia sunt de obicei mai tineri, mai ușor de a fi distrași și mai puțin integrați social.
Cercetările recente vorbesc despre un climat de siguranță. Astfel, organizațiile care au climate unde siguranța la locul de muncă este un element puternic au un numar mai mic de accidente. Pe baza acestui fapt putem afirma că profilaxia este o soluție pentru scăderea numărului de accidente.
O altă abordare ar putea fi realizată prin selecția personalului care are o predispoziție scăzută spre accidente. Practic cercetările stiințifice în domeniu au arătat că trăsăturile de personalitate pot prezice predispoziția spre accidente. Astfel au fost identificate de către Robert Hogan, Phd și echipa de cercetători din cadrul companiei Hogan Assessment dimensiunile-cheie puternic corelate cu siguranța angajaților la locul de muncă acoperind arii precum: urmărirea regulilor, gestionarea stresului, gestionarea furiei, capacitatea de concentrare, asumarea riscului, precum și dispoziția pentru instruire.
Toate aceste comportamente contribuie la prevenirea accidentelor. Practic evitarea accidentelor reprezintă un câștig făcut de companie atât în bani, cât și în reputație.
Cristian Mihai, Product Manager HART Human Resource Consulting
Pentru mai multe detalii despre HART Consulting click aici.