Fă-ţi un obicei din a spune “mulţumesc”
De fapt, există două tipuri de comportamente apreciative pe care managerii trebuie să şi le dezvolte: interpersonale şi organizaţionale. Aprecierea este o abilitate care se cere exersată zilnic pentru a le mulţumi altor oameni, cu sinceritate şi amabilitate, pentru ceea ce fac. E un gest elementar de politeţe şi presupun că stă la baza celor mai multe dintre interacţiunile pe care le avem în organizaţii. Din păcate, este un comportament adesea uitat în toiul bătăliei pentru cota de piaţă, al tensiunii sub care se lucrează pentru a respecta deadline-urile sau a executării sarcinilor devenite rutină. De fapt, mulţi manageri par să creadă că salariul şi un job stabil sunt singurele mulţumiri de care are nevoie un angajat.
Realitatea este că noi toţi avem nevoie de afirmare şi feedback pozitiv, măcar din când în când. Fără ele, e uşor să ne pierdem încrederea în noi (“Oare am luat o decizie bună?”) sau să devenim cinici (“Nimănui nu-i pasă dacă muncesc sau nu”). Un lucru şi mai important este faptul că, fără a avea o măsură a aprecierii oferite zilnic, este greu să construieşti relaţii şi încredere, care sunt esenţiale pentru un mediu de lucru care să funcţioneze bine.
Ca să fiu corect, menţionez că, dacă managerii neglijează să le mulţumească personal angajaţilor, o fac de regulă neintenţionat, în special pentru că sunt ocupaţi şi copleşiţi de ce au de făcut. Atunci când cineva le arată însă că e necesar un “mulţumesc”, de regulă, ei încuviinţează şi se conformează. Problema care se pune este, totuşi, cum să faci ca procesul prin care managerul le mulţumeşte oamenilor să devină o obişnuinţă, astfel încât să aibă loc fără să fie nevoie să i se reamintească. Dacă tu, cititorule eşti manager, ar fi bine să integrezi “pasul în care mulţumesc” în planul proiectelor tale; un alt mod de a acţiona este să îţi aduni periodic echipa ca să sărbătoriţi împreună şi să apreciaţi ceea ce aţi realizat până în acel moment. Şi, bineînţeles, poţi oricând să-ţi lipeşti un bileţel de tip “post-it” pe birou, ca să îţi amintească să le spui oamenilor mai des “mulţumesc”.
Cel de-al doilea mod de a arăta recunoştinţă este să oferi apreciere pentru cât de eficient reuşeşte organizaţia să rezolve problemele şi să facă lucrurile să meargă “ca pe roate”. Mulţi manageri au tendinţa de a se concentra doar pe lucrurile care nu merg, pe părţile deficitare şi pe nereuşite. Dar, o mare parte din puterea şi potenţialul dintr-o organizaţie este dată de poveştile ei de succes. Identificându-le pe acestea şi îndreptând reflectorul asupra lor, managerii pot ajuta la propagarea unor lecţii importante, la consolidarea inovaţiilor ce pot deschide calea pentru crearea unei imense valori adăugate.
Mişcarea pentru „Investigare apreciativă”, demarată de foştii mei colegi de la Case Western University, a demonstrat că acest tip de abordare poate nu doar să îmbunătăţească modul în care funcţionează o corporaţie, ci să faciliteze inovaţia socială. În mod similar, o abordare denumită "devianţă pozitivă" arată că identificarea unor oameni care reuşesc să se descurce atunci când toţi ceilalţi se chinuie, poate fi cheia pentru inovaţie pe scară largă.
E minunat să ai o sărbătoare dedicată recunoştinţei. Dar poate că dacă toţi am fi mai recunoscători şi apreciativi în tot cursul anului, am dobândi mult mai multe lucruri pentru care să fim recunoscători.
Ron Ashkenasis este managing partner al firmei Schaffer Consulting şi co-autor al cărţilor “The GE Work-Out” şi “The Boundaryless Organization”. Cartea sa cea mai recentă este “Simply Effective”.