Fracturile puterii. Egalitatea de gen, încă un secol în sala de așteptare

O cursă cu obstacole – vizibile sau invizibile, culturale sau structurale.

Deși, declarativ, talentul nu are gen, în realitate, puterea încă-și mai alege favoriții. Ideea de cotă de gen a apărut ca un mecanism de corecție, menit să echilibreze o societate încă reticentă la schimbare.

Cum arată în cifre egalitatea de gen

Raport Women in the Boardroom al Deloitte Global

• Doar 8,4% din consiliile de conducere din lume sunt prezidate de femei.
• Doar 6% dintre directorii executivi din lume sunt femei.
• În ritmul actual al schimbării, paritatea globală pentru CEO nu ar fi atinsă înainte de 2111 — aproape 90 de ani de acum înainte.

Raportului Global Gender Gap Index 2024

• Doar 31,7% dintre liderii seniori sunt femei, dar în pozițiile de top management, prezența lor scade la un sfert.

Angajarea femeilor în roluri de conducere a înregistrat un declin, de la 37,5% în 2021 la 36,4% la începutul anului 2024.

Raportul Global Gender Gap 2024

În 2024, a fost făcut public cel de al 18-lea raport Global Gender Gap, care a analizat mai multe dimensiuni ale decalajului de gen, inclusiv conducerea politică. Concluzia: deși progresele sunt vizibile, mai este mult de lucru.

• În cei 18 ani, cea mai importantă schimbare a avut loc în împuternicirea politică, unde paritatea a crescut cu 8,3 puncte procentuale, la 22,8%
• În ritmul actual de progres, va fi nevoie de 169 de ani pentru a închide decalajul global de gen pentru abilitarea politică.

Modelul nordic. Cum pot schimba femeile o națiune

Norvegia este recunoscută pe plan global ca un model al bunăstării, iar acest lucru nu este întâmplător. Țara este un exemplu concret de succes al echilibrului de gen în guvernare – aproape 47% dintre membrii executivului sunt femei.

Și nu doar Norvegia. Considerat un studiu de referință, Indicele de Progres Social – care măsoară bunăstarea unei țări dincolo de produsul intern brut – confirmă că toate țările nordice, unde femeile joacă un rol decizional puternic, concurează constant pentru primele locuri. Studiul corelează direct această diversitate guvernamentală cu performanțele excepționale în domenii precum educația, sănătatea și egalitatea economică.

În 2024, studiul a cuprins 170 de țări. România a ocupat locul 44. Dar nu poziția globală este alarmantă, ci faptul că acest loc 44 este ultimul în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Un semnal de alarmă amplificat și de un alt studiu, Indicele Egalității de Gen, conform căruia, tot în 2024, cu 57,5 puncte din 100, România ocupa ultimul loc în Uniune și în privința acestui indice.

Studiul GEI – Gender Equality Index mai subliniază însă o realitate care să ne dea gândit: și reprezentarea femeilor în politica românească este mult sub media europeană – 19%, a treia cea mai scăzută din UE.

După alegerile din decembrie 2024, procentul a crescut ușor la 21%, dar cifra rămâne, în continuare, extrem de mică.

Când progresul nu vine de la sine…

În acest context, tot mai multe organizații neguvernamentale solicită introducerea cotelor de gen, considerând că, în absența unui progres natural, sunt necesare măsuri ferme pentru a asigura femeilor locul pe care îl merită.

În politică, deși ar putea corecta inegalități istorice, introducerea cotei de gen nu este reglementată la nivel European. Totuși, 11 țări au adoptate deja cote de gen în legislațiile lor pentru alegerile parlamentare. Iar rezultatul a fost o creștere vizibilă a numărului de femei în poziții de putere și decizie, ceea ce, susțin sociologii, a influențat pozitiv și alte aspecte ale vieții.

În schimb, o directivă a UE privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale marilor companii listate la bursă a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2024. Termenul limită pentru transpunerea directivei de către statele membre a fost 28 decembrie 2024, iar companiile trebuie să îndeplinească obiectivele până la 30 iunie 2026.

Româncele și puterea

În România, fără a mai adăuga alte comentarii, guvernul actual numără doar două femei printre cei 17 miniștri. O diferență ce subliniază cât de adânc este declajul în structurile de putere.

Și nici pentru business nu există un interes prea mare, țara noastră nu a reușit să adopte prevederile directivei în legislația internă. Deși au fost făcute demersuri pentru transpunerea ei, proiectul a rămas blocat la Camera Deputaților.

Din fericire însă, există interes în companii. Tot mai multe încurajează femeile să ocupe funcții de conducere, astfel că, în prezent, conform datelor Institutului European pentru Egalitate de Gen, România ocupă un loc bun la nivelul Uniunii Europene privind prezența femeilor în pozițiile executive.

Controverse

Cotele de gen au generat însă și multe controverse. Sunt critici ce susțin că astfel de măsuri pot duce la promovarea femeilor nu pe baza meritului, ci pentru a îndeplini cerințele legale.

De asemenea, în contextul politic, există voci care consideră că implementarea cotelor de gen ar putea afecta procesul democratic, alegerea politicienilor având loc pe baza competențelor, nu a unei cote de gen impuse.

Sub aceste influențe, a luat amploare chiar o mișcare, „anti-woke”, ce percepe toate măsurile antidiscriminare ca pe o amenințare la adresa egalității de șanse și acuză că accentul exagerat pe aceste teme poate duce la fărâmițarea coeziunii sociale.

Noua mișcare a avut ecou nu doar la nivel societal, ci și în mediul de afaceri, unde a generat deja o serie de reacții și schimbări în abordarea diversității și incluziunii. Ca urmare, în ultimii ani, companii mari din Statele Unite, precum Ford, John Deere, Harley Davidson, și, mai recent, McDonald’s, au abandonat politicile DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune), iar altele, cum ar fi Microsoft și Meta, au făcut reduceri drastice de personal în acest departament.

Ce înseamnă aceste schimbări pentru viitorul diversității în mediul de afaceri și pentru leadershipul feminin? Oare este timpul să regândim modul în care abordăm echitatea și diversitatea în organizații?

La toate aceste întrebări, dar și la multe altele își propune să răspundă acest Cover Story, Fracturile puterii.

Vom pune sub o lupă cu multe dioptrii leadershipul feminin și o vom roti la 360 de grade, de la politică la educație și business împreună cu: Monica-Elena Berescu, deputat în Parlamentul României, Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România, Silvia Sticlea, Country Manager Nestlé România, și prof. univ. Mihaela Miroiu, membră a Academiei Europaea, cea mai autoritară și influentă voce în domeniul egalității de gen și în redefinirea rolului femeilor în societate.

Nu ratați, așadar, în edițiile viitoare:

Monica Berescu: ”Sunt mama unei fete și îmi doresc o schimbare reală pentru generația ei. Femeile trebuie să fie prezente la masa deciziei”

Ramona Jurubiță: ”A aplica o cotă de gen pentru o lume 50%-50%  bărbați-femei e o utopie și nu produce în mod necesar o societate nici mai eficientă, nici mai dreaptă”

Silvia Sticlea: ”Am crescut în carieră în același mod în care au făcut-o mulți lideri din industrie”

Mihaela Miroiu: ”Femeile vin dintr-o istorie încărcată de înaintașe anonime cărora nu li s-a îngăduit să aleagă orice domeniu și orice carieră”

Foto: ID 116720046 © Bulat Silvia | Dreamstime.com