CSR-ul, de la mici proiecte la strategia companiei

Comisia Europeană a dat o directivă prin care se recomandă companiilor cu peste 1.000 de angajaţi să adopte standardul ISO 26000. Acesta este standardul pentru responsabilitate socială şi dezvoltare sustenabilă şi este aplicabil tuturor organizaţiilor din sectoarele publice şi private din ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Pe scurt, ISO26000 conţine o serie de îndrumări referitoare la principiile şi practicile de responsabilitate socială.

În acest sens, companiile trebuie să aibă un proces formal prin care să integreze preocupările sociale, de mediu, etice sau ale consumatorilor în strategia şi în operaţiunile lor de afaceri, în strânsă colaborare cu stakeholderii şi cu obiectivul de a maximiza crearea de valoare pentru acţionari şi stakeholderi, dar şi pentru societate în ansamblu.

Ce se întâmplă în ţara noastră? Dragoş Tuţă, Managing Partner The CSR Agency, spune că: „Din păcate, există puţine programe de management în România care să urmărească responsabilitatea socială a companiei.

La începuturile CSR-ului în România, companiile au început să identifice cauze relevante pentru stakeholderii lor. Au făcut acte de caritate pentru acele cauze şi apoi au încercat să comunice stakeholderilor ce au făcut (să se laude pentru a se asigura că nu au investit degeaba). Astfel, comunicarea a devenit la un moment dat dominantă şi a sufocat importanţa cauzelor, producând semne de întrebare şi neîncredere din partea stakeholderilor”, adaugă Dragoş Tuţă.

Ce ar trebui să se întâmple? Primul pas pe care o companie ar trebui să îl facă în direcţia dezvoltării sustenabile este înţelegerea impactului asupra mediului şi a societăţii.

Deşi situaţia per ansamblu nu arată foarte bine pentru companiile din România, sunt şi manageri care au reuşit să includă în strategiile firmelor programe de dezvoltare sustenabilă şi de responsabilitate socială. Proiectele lor au mare legătură cu impactul organizaţiei şi sunt, în acelaşi timp, de folos pentru publicul companiei.

Ciment realizat cu ajutorul combustibililor alternativi

Strategiile companiilor în ceea ce priveşte proiectele şi campaniile de responsabilitate socială s-au schimbat în ultimii ani. Proiectele mai ample, cu impact mai puternic asupra comunităţilor sau asupra mediului sunt preferate micilor campanii care ajută punctual şi pentru o perioadă scurtă de timp. Pe acelaşi principiu şi-a gândit şi compania Carpatcement strategia, renunţând la unele proiecte mici şi medii în favoarea unor investiţii de zeci de milioane de euro în modernizarea fabricilor, folosirea combustibililor alternativi şi sprijinirea comunităţii.

Proiectele de responsabilitate socială precum „Premiile Profesionale Carpatcement“, „Împreună pentru Natură“, „Salvaţi lacul Bicaz“, „Bucureştiul Respiră“, dar şi multe alte iniţiative din zona de protecţie a mediului, urbanism şi arhitectură, dezvoltare economicălocală sau intervenţii în caz de dezastre naturale au fost realizate în anii trecuţi de Carpatcement. Pe lângă investiţiile constante în comunităţile în cadrul cărora funcţionează fabricile de ciment ale companiei, respectiv Deva, Bicaz şi Fieni, s-a decis continuarea unui singur program dintre cele menţionate mai sus, şi anume, Premiile Profesionale Carpatcement.

De ce această schimbare de strategie? „În ultimii doi ani, s-a produs o schimbare la nivelul abordării dezvoltării durabile și a CSR-ului în cadrul companiei noastre, pentru că am realizat un lucru simplu, dar cu efecte importante – responsabilitatea presupune un proces de comunicare bidirecțional: noi către stakeholderi și stakeholderii către noi. Așa că, în ultimii doi ani, ne-am axat pe ascultarea problemelor comunităților și am pus la punct un proces anual de stakeholder engagement prin care strategia și planul anual de CSR se bazează pe aşteptările comunităților locale de la companie“, spune Bogdan Arnăutu, Șef Departament Comunicare Carpatcement Holding. Mai exact, în noua strategie de CSR sunt cuprinse: bunăstarea comunităţilor, impactul de mediu, biodiversitate şi siguranţa şi sănătatea la locul de muncă.

Investiţii de 38 de milioane de euro

Cele mai importante investiții făcute de Carpatcement în vederea minimizării impactului activității asupra mediuluisunt cele de reducere a propriilor emisii (instalaţii de desprăfuire şi reducere a emisiilor de NOx) şi pentru mai buna utilizare a resurselor neregenerabile prin folosirea combustibililor alternativi pe bază de deşeuri. De altfel, Carpatcement a fost primul producător de ciment din România care a folosit combustibili alternativi în procesele de producţie, în 2004, la fabrica de la Deva.

Combustibilii alternativi reprezintă soluția ecologică propusă de industria cimentului pentru reducerea amprentei de carbon asupra mediului și constă în valorificarea anumitor tipuri de deșeuri în cadrul procesului tehnologic de producţie a cimentului, ceea ce se numeşte co- procesare. „Cel mai important avantaj al co- procesării este faptul că sunt economisite cantități semnificative de combustibili fosili, adică de resurse naturale neregenerabile. Totodată se reduc și emisiile de gaze de seră. Un alt beneficiu adus comunității: sunt valorificate și eliminate complet, într-o manieră sigură pentru mediu şi oameni, deșeuri generate de alte industrii și activități“, spune Bogdan Arnăutu.

Investiţiile pentru combustibili alternativi se ridică la 7 milioane euro, iar cele totale de mediu pentru modernizarea celor trei fabrici ale companiei depăşesc 38 milioane de euro.

Proiecte pentru comunităţi

Pe plan local, sunt realizate proiecte precum Sfatul Bătrânilor şi Sfatul Jurnaliştilor. „Urmărim ca, alături de ei, să cunoaştem şi să prioritizăm nevoile şi oportunităţile comunităţilor din Bicaz, Fieni şi Deva, acolo unde avem facilităţile de producţie“, spune Bogdan Arnăutu. În urma consultărilor au dezvoltat proiecte precum Acces la Educaţie, Tinerii Gardieni ai Mediului, Ucenicii Carpatcement sau Trainiguri pentru antreprenorii locali. Toate cele patru proiecte îşi propun să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în cauză.

Grupul Carpatcement valorifică energetic o gamă largă de deşeuri, peste 150 de tipuri, în cele trei fabrici de ciment din România. În perioada 2004-2011, de când au fost introduşi combustibilii alternativi în procesele de producţie, s-au coincinerat:

• peste 136.000 de tone de cauciuc, inclusiv anvelope uzate;
• peste 60.000 tone de deşeuri lemnoase;
• aproximativ 45.000 tone de reziduuri din industria petrolieră;
• aproximativ 38.000 tone de rumeguş impregnat cu ulei uzat sau deşeuri petroliere;
• peste 41.000 tone combustibil preparat din deşeuri industriale şi menajere sortate;
• aproximativ 1.000 tone deşeuri de lacuri, vopsele, solvenţi, emulsii, materiale plastice şi textile, ulei uzat.

Articol preluat din Revista Cariere de aprilie. Pentru detalii legate de abonare, click aici