Gen Z a crescut pe internet și a ajuns să trăiască din asta

Fie că ești un ONG de media, un influencer sau un brand renumit, ai nevoie de social media. Două tinere Gen Z demontează prejudecățile atașate rolului.

Marcel Ciolacu, premierul României face un „get ready with me să mergem la Guvern” pe TikTok – adică ne arată cum bea cafeaua, cu ce se îmbracă (inclusiv pantofii cu garanție pe viață), și ce hârtii plimbă, iar dacă mai scrollezi, tot el încearcă un ranking al personajelor din emisiunea de pe YouTube, Buzz House, dar recunoaște că nu e familiarizat cu concurenții. Lidl se joacă „găsește produsul” ascunzând un borcan anume pe un raft aglomerat, iar Kaufland folosește trendul „ascultăm și nu judecăm”, unde găsește ocaziile perfecte pentru diferite produse din supermarket, cu referințe din alte trenduri TikTok.

În toate cazurile, e greu de crezut că în spatele conturilor nu se află un Gen Z care stă pe internet de pe vremea hi5 și a filtrelor Retrica, care să nu mănânce, organic, trendurile pe pâine. Dacă ne așteptăm ca brandurile și influencerii, poate și politicienii, să călărească referințele relevante ale momentului, când vine vorba de instituțiile de forță, precum Jandarmeria sau Poliția Română, Mălina Gîndu crede că nu e locul lor „să erijeze în influencer”.

La început, sintetiza articolele reporterilor, cu vinovăția că măcelărește munca de săptămâni a colegilor în câteva zeci de cuvinte, pentru trei-cinci cartoane de Insta. În timp, a început să experimenteze cu Reels și TikTok, expunându-și din ce în ce mai des și fața. „Și, într-un final”, concluzionează râzând, „m-am liniștit când a venit succesul”. 

Succes măsurat în special prin shiftul categoriei de vârstă a urmăritorilor de pe Instagram: dacă la început, primau cei între 35-44 de ani, acum principalii următorii au între 25-30, urmați de 18-24 de ani. Și nici cifrele nu dezamăgesc, cu 34K următori pe Insta și aproape 30K pe TikTok,, alături de vizualizări de ordinul sutelor de mii la unele videoclipuri.

De asemenea, munca Mălinei a fost menționată și într-un raport recent al Reuters Institute despre trendurile și predicțiile media în 2025, datorită colaborării încă din 2022 cu diferiți influenceri pentru promovarea jurnalismului în rândul tinerilor. 

Mălina are unul dintre cele mai căutate joburi de azi. Acum 7-10 ani, o strategie de social media însemna să postezi o dată pe săptămână despre săpunul tău organic și bio. Instagram înflorea și el, dar mai degrabă îl păstrai pentru poze cu tine, prietenii, câinele sau pisica. Astăzi, orice brand are nevoie de diverse departamente: marketing, PR și social media, cu experți care gândesc strategii și analizează trendurile, produc cartoane și videoclipuri, fac animații și influencer marketing pentru campanii care să-ți ia ochii și, în final, banii.  

Iar dacă ești o companie sau brand care se adresează generației Z, atunci nu poți să nu fii prezent pe TikTok, exemplifică și Laura Ionescu, creative director la agenția de publicitate V8 Interactive. Laura are o experiență în publicitate de peste 15 ani, a câștigat diverse premii naționale și internaționale pentru creație și a lucrat cu zeci de branduri. 

Laura povestește că, în ultimii 10 ani, importanța canalelor de social media s-a schimbat: orice strategie a devenit Instagram first, Facebook ocupă ultimul loc, iar TikTok a schimbat radical jocul.  

Vizavi de multitudinea de roluri și skilluri pe care un social media manager ar trebui să le stăpânească, Laura crede și că generației Z îi place independența pe care această muncă o oferă: tu dai brieful, tu îl execuți. 

Foto credit: Bogdan Mihai Mocanu

Din martie 2024, de când a renunțat la stabilitatea unui job full time, a colaborat cu branduri și organizații din industriile de evenimente, business, ONG și activism, tech, comunități de lifestyle și digital marketing. „E un rol mult mai demanding decât le place unora să creadă”, explică Andreea. A învățat, pe rând, să fie și negociator, și un bun comunicator de criză, să aibă soft skills, dar și abilități de grafică și video. 

Andreea spune că rolul nu e așa la îndemână cum pare din afară: ca să postezi un filmuleț trebuie să gândești un concept, să ai o idee, să creezi un scenariu, să-l editezi, să găsești hashtagurile potrivite, să vezi cum s-a mai folosit sunetul ales de tine. Iar înainte de toate, trebuie să știi ce vrei să obții cu postarea respectivă.  

Tura Mălinei începe de joi, la redacție, cu cafeaua, deschis tabele de Excel, gândit scenarii și unghiuri de abordare. „Să citești o investigație”, explică Mălina, „un interviu lung și eventual și un reportaj, și să le sintetizezi, mie asta îmi consumă cam toată energia dintr-o zi”. 

Câștigă timp și cu unelte precum ChatGPT sau Canva, chiar dacă la început era sceptică: folosește funcția de speech to text pentru subtitrări în filmulețe, pentru clarificare sau idei de scripturi de animație. A avut parte și de niște traininguri, datorită unui grant obținut de redacție, pe care echipa a ales să-l investească în munca Mălinei: short form videos, strategie de social media, monitorizare, metrice și campanii.

Chiar dacă nu gestiona conturile premierului, simțea totuși responsabilitatea de a fi o voce a redacției. În aprilie 2024 a mers alături de o colegă la ultima sesiune plenară din Parlamentul European. Pe lângă interviurile cu parlamentari europeni români pentru o serie explicativă despre alegeri, Mălina a făcut și un vlog de o zi. „Mi se părea prea neserios, hazliu, prea intim”, povestește despre ideea de a posta filmulețul și pe canalele PressOne. Însă colegii au fost atât încântați de rezultat, încât au încurajat-o să-l posteze, iar astăzi videoclipul are aproape 150K vizualizări pe TikTok.

Și Andreea folosește diferite unelte: ChatGPT pentru documentare, brainstorming și clarificat idei, Planable pentru organizat postările și Brand24, pentru a urmări prezența brandurilor în online. Chiar dacă uneori simte că-și „închide inspirația și creativitatea”, încearcă să gândească propriile idei înainte să le ceară lui ChatGPT. 

Un mic sondaj realizat recent pe Instagram de către un art director din industrie, arată că la noi, un social media manager cu contract de muncă câștigă în medie între 4-5.500 de lei, dar că se poate ajunge și la 8-10.000 de lei pe lună. Venitul Mălinei a crescut și el odată cu inflația, ajungând la 6.000 de lei net. Chiar dacă nu lucrează îndeaproape cu social media manageri, Laura Ionescu spune că variațiile reflectă destul de corect realitatea, însă ele depind de nivelul de senioritate, cât și unde ești angajat.

Andreea spune că din freelancing se câștigă mai bine, dar și că e dificil să găsești colaborări când ești la început sau nu ai un nume de agenție în spate. Există proiecte de lungă durată unde poate câștiga și 1.000 de euro pe lună, lucrând doar 1-2 zile pe săptămână, dar au fost și proiecte de trei luni, plătite cu 2.000 de euro. Recunoaște că încă nu a ajuns la un prag confortabil și nici lipsa de predictibilitate nu ajută: termenul de plată care variază, plătit taxe la stat, și un contabil pentru gestionarea SRL-ului.  

Astfel, a ajuns la concluzia că tu trebuie să fii mai bine organizat decât ceilalți, inclusiv în contractele semnate. „La data X ai eliberat factura, în X zile o plătești. Avem trei iterații asupra acestei postări, ai două ocazii să-mi dai feedback, a treia oară sunt costuri extra.” 

Andreei îi e greu să-și imagineze cum va evolua acest rol, având în vedere implicațiile politice asupra platformelor de social media – de la recenta interzicere și revenire a TikTok-ului în SUA, până la anunțul Meta că a oprit serviciul de fact check. Ce speră însă, e că vom ajunge, organic, să avem o relație mai sănătoasă cu tehnologia. 

Nici Mălina nu crede că vor dispărea prea curând platformele, dar își dorește ca în facultățile de comunicare să apară mai multe cursuri și specializări. „O să devină mai evident pentru toată lumea că e nevoie de oamenii ăștia, iar la facultate nu se vorbea de prezența în social media a unei redacții.” 

CITEȘTE ȘI: Gen Z, de pază în anticamera democrației. Diana Filimon, vocea unei generații ce refuză să se lase înfrântă