KPI-uri inverse: ce ar trebui să scadă ca să știi că echipa merge bine

Nu toate lucrurile bune se văd în creșteri. Uneori, cele mai sănătoase semnale vin din cifre care scad: mai puține erori, mai puține e-mailuri urgente, mai puține ședințe în care trebuie „clarificat ceva”. Cu toate astea, în multe organizații, succesul rămâne asociat aproape exclusiv cu volumul mare, activitatea intensă și, în general, cu ideea de grafic care urcă.

Există, însă, și un alt mod de măsurare a progresului: să te uiți la ce se reduce când o echipă începe să funcționeze cu adevărat bine.

Mai puțin haos, mai puține crize

O echipă eficientă nu produce mai mult haos controlat. Produce mai puține crize. Dacă ai din ce în ce mai puține situații în care oamenii trebuie să „stingă incendii” sau să repare din mers ce n-a fost gândit cap-coadă, înseamnă că planificarea funcționează.

Nu e vorba doar de capacitate de reacție, ci de maturitate operațională. Într-un astfel de context, KPI-ul sănătos e frecvența problemelor neprevăzute. Și ar trebui să scadă.

Volumul de micro-comunicare de urgență

Și acesta este un indicator care ar trebui să meargă în jos. Slack-urile care tac nu înseamnă neapărat lipsă de activitate. În multe cazuri, ele arată că lucrurile sunt clare și pot merge înainte fără intervenții constante.

Când oamenii nu mai simt nevoia să ceară confirmări pentru fiecare pas, înseamnă că autonomia e reală, nu doar declarată. Cu cât sunt mai puține pinguri de „ai un minut?” într-o zi, cu atât mai bine.

Și poate cel mai contraintuitiv KPI invers este nevoia de supervizare. Dacă liderii trebuie să intervină din ce în ce mai rar ca să deblocheze proiecte sau să realinieze priorități, înseamnă că echipa începe să funcționeze pe încredere, nu pe control. Paradoxal, succesul unui manager nu se vede în cât de prezent e, ci în cât de puțin e necesar să intervină direct.

CITEȘTE ȘI: Trei lucruri aparent „mici” care îți fragmentează atenția într-o zi de muncă

Foto: ID 137796714 © Designer491 | Dreamstime.com