Psihologia pozitivă ca vector de well-being

Psihologia nu este ştiinţa exclusivă a deficienţelor şi problemelor mentale, aşa cum a fost ea catalogată de-a lungul deceniilor. Ea este, în acelaşi timp, ştiinţa care se preocupă de punctele forte şi virtuţile umane, reanalizează „persoana obişnuită“ cu scopul de a descoperi în ea capacităţile care funcţionează bine şi de a o ajuta să-şi dezvolte acele direcţii care să-i împlinească viaţa proprie şi pe a celor din jur.

Noua perspectivă, cunoscută sub numele de psihologie pozitivă, se datorează unor pionieri precum Dr. Donald O. Clifton şi Dr. Martin Seligman. Această nouă paradigmă explorează modalităţile prin care oamenii pot fi ajutaţi să înflorească, mai degrabă decât să funcţioneze, pur şi simplu. Mişcarea psihologiei pozitive a acordat atenţie aspectelor precum curajul, tăria de caracter, înţelepciunea, spiritualitatea, fericirea, speranţa, energia, încrederea, satisfacţia şi alte domenii de studiu înrudite. Aceste teme sunt studiate la nivel de individ sau la nivel de grupuri de muncă, familii sau comunităţi.

Dimensiunile psihologiei pozitive

În scopul de a sprijini şi dezvolta talentul existent, pentru a crea o viaţă mai împlinită, încununată de succes, psihologia pozitivă identifică trei dimensiuni ale experienţei umane care ajută la definirea scopului şi orientării perspectivei psihologiei pozitive (Seligman&Csikszentmihalyi).

1. La nivel subiectiv, psihologia pozitivă se referă la stările pozitive subiective din categoria emoţiilor, cum sunt: fericirea, bucuria, relaxarea, dragostea, mulţumirea, intimitatea. Stările pozitive subiective pot conţine de asemenea acele sentimente legate de gânduri constructive referitoare la sine şi la viitor cum ar fi vitalitatea, optimismul, încrederea în sine. Toate aceste emoţii sunt vizibile pe faţa celor care le nutresc prin seninătatea expresiei, prin zâmbet, prin râsul sănătos şi natural.

2. La nivel individual, psihologia pozitivă se concentrează pe trăsăturile pozitive individuale sau pe paternurile cele mai durabile şi persistente constatate la oameni în decursul timpului. Acest studiu a identificat şi a inclus trăsături ca: onestitatea, curajul, persistenţa, înţelepciunea. Cuprinde, aşadar, toate acele trăsături caracteristice care de-a lungul istoriei au fost catalogate ca fiind „puncte forte ale caracterului“ sau virtuţi. Se presupune că predictorii emoţiilor individuale pozitive sunt unici, ca şi profilul talentelor, punctelor forte individuale. Testul Clifton Strengths Finder este o evaluare multiplă pe baza psihologiei pozitive. Principala lui aplicaţie a fost în domeniul muncii, dar a fost folosit pentru a înţelege indivizii într-o varietate de roluri şi de contexte – angajaţi, echipe executive, studenţi, familii şi dezvoltare personală. Este important de precizat că rolul lui nu este realizarea unei evaluări clinice sau diagnosticarea unor afecţiuni psihiatrice.

3. Ultima categorie dar nu şi cea din urmă… este dimensiunea de la nivelul societăţii, care se concentrează pe dezvoltarea, crearea şi susţinerea organizaţiilor/instituţiilor care sprijină această nouă direcţie a psihologiei pozitive. În această categorie intră dezvoltarea virtuţilor civice, a sănătăţii familiale, studiul mediilor de lucru sănătoase, precum şi al comunităţilor pozitive. Psihologia pozitivă poate fi inclusă de asemenea în investigaţii care să vizeze metoda prin care instituţiile ar putea conlucra mai bine pentru a susţine şi dezvolta cetăţenii.

Well-being – cauză sau efect al abordării pozitive?

Satisfacţia şi plăcerea – există oare o reţetă pentru a ajuta oamenii să se simtă bine tot timpul? Mulţi oameni de ştiinţă susţin cu tărie ideea că factorul motivant în comportament este dorinţa de a evita durerea şi a găsi plăcerea. Poate fi acesta secretul unei vieţi împlinite şi fericite? Este suficient pentru a putea vorbi despre well-being?

Mare parte din ceea ce credem că ne va îmbunătăţi starea de bine este interpretat în mod greşit sau chiar este pur şi simplu greşit. De la mijlocul secolului al XX-lea, cercetătorii Gallup au început să exploreze elementele definitorii ale vieţii împlinite, încununate de succes. În parteneriat cu economişti şi psihologi consacraţi, alături de specialişti din domenii conexe, Gallup a început să cerceteze elementele comune ale acestui nou concept, în peste 150 de ţări.

De-a lungul cercetării au rezultat cinci dimensiuni distincte sau factori statistici constituenţi ai well-being-ului.

Contrar părerii majorităţii oamenilor, well-being nu înseamnă doar a fi fericit. Nici doar a fi bogat sau doar a avea succes, şi în mod sigur, termenul nu este limitat doar la sănătatea fizică. De fapt, concentrarea doar pe unul dintre aceste elemente poate crea sentimente de frustare şi chiar să ducă la eşec.

Gândiţi-vă la numărul persoanelor care îşi alocă în mod excesiv timpul şi energia doar către activitatea profesională în detrimentul vieţii personale şi a relaţiilor de prietenie. Poate părea relativ simplu să tratăm domeniile cele mai importante ale vieţii noastre ca şi cum ar fi independente, necorelate, dar acestea nu sunt! Ele sunt interdependente.

Well-being este o combinaţie între plăcerea pentru ceea ce facem zi de zi, calitatea relaţiilor de prietenie, securitatea finanţelor noastre, starea de sănătate şi mândria de a contribui la dezvoltarea comunităţii din care facem parte.

Cel mai important este modul în care aceste cinci elemente interacţionează. În timp ce 66% dintre persoane „se luptă“ pe cel puţin una dintre aceste dimensiuni, doar 7% se declară la nivel „de excelenţă“ pe toate cele cinci dimensiuni.

Aceste elemente sunt prezente de-a lungul vieţii, ele neincluzând fiecare nuanţă a ceea ce este mai important în viaţă pentru fiecare, dar fiind reprezentative pentru majoritatea persoanelor.

Lucrăm împotriva propriilor noastre interese

Cu toţii ştim că activitatea fizică ne îmbunătăţeşte starea de sănătate, cu toate acestea omitem să facem sport. Nu vom face un atac de cord, doar pentru că lipsim o oră de la antrenament, nu-i aşa!?

Cu toţii ştim că zahărul şi cartofii prăjiţi nu sunt benefici sănătăţii noastre. Cu toate acestea, consumăm chips-uri şi prăjituri aproape fără să ne gândim. Nu facem diabet şi nici nu devenim obezi doar consumând încă o porţie de cartofi prăjiţi !?

Similar, cunoaştem importanţa petrecerii timpului de calitate cu prietenii şi familia, dar când munca ne presează, nu ne mai găsim timp şi nici nu ne gândim să ne întrebăm prietenii ce mai fac.

Când ne referim la finanţele personale, cel mai des cheltuim în loc să economisim. Banii plasaţi într-un plan de pensii îşi vor arăta valoarea pe termen lung, dar cheltuirea lor pentru plăcerea imediată a unei cumpărături pare mult mai atractivă.

Cu atâtea opţiuni de moment, ne este dificil să luăm decizii pe termen lung. De fapt este în natura umană, să facem lucruri care ne generează recompensă imediată. Este întipărit în ADN-ul nostru pentru a putea supravieţui. De zeci de ani, psihologii descriu creşterea capacităţii de a întârzia recompensa ca pe o piatră de temelie în dezvoltarea umană de la stadiul de copil la cel de adult.

Dar realitatea este că, sinele nostru va câştiga pe termen scurt şi va obţine desertul, în ciuda obiectivelor noastre pe termen lung canalizate spre sănătate şi viaţă lungă.

Atât timp cât vom permite dorinţelor pe termen scurt să câştige, va fi dificil să ne schimbăm comportamentul concentrat pe obiective pe termen lung.

Astfel am învăţat de la persoanele cu scoruri ridicate ale well-being-ului că există o soluţie simplă: dacă putem găsi stimulente pe termen scurt, dar care să fie în concordanţă cu obiectivele noastre pe termen lung, va fi mult mai simplu să luăm decizia la momentul respectiv.

De exemplu, este mult mai probabil să ocolim o porţie de cartofi prăjiţi sau o prăjitură atunci când nu luăm în considerare riscul pe termen lung – de obezitate, ci tocmai atunci când transformăm ocolirea grăsimilor respective într-un obiectiv pe termen scurt „nu vreau să-mi stric restul zilei, devorând grăsimi acum!“.

Sau putem alege să facem câteva mişcări de gimnastică mâine dimineaţă tocmai pentru că realizăm cum cele 10-15 minute de exerciţii ne vor oferi mai multă energie pentru următoarele 24 de ore.

Atunci când vedem beneficiile imediate, suntem mai tentaţi să ne schimbăm comportamentul. Astfel ne putem echilibra activităţile zilnice cu obiectivele noastre pe termen lung.

Aşadar stabilirea „beneficiului imediat pozitiv“ şi realizarea unor mici schimbări în rutina zilnică pot avea un impact major asupra well-being-ului pe termen lung.

Articol preluat din Revista Cariere de aprilie. Pentru detalii legate de abonare, click aici