3 tipuri de răspuns la stres

Dacă săptămâna trecută v-am prezentat șase mituri despre stres, astăzi vom trece în revistă 3 tipuri de răspuns la stres care ne ajută să înțelegem stresul și stres managementul.

1. Răspunsul imediat, instinctul „Fight-or-Flight”

În unele dintre primele studii legate de stres, Walter Cannon – 1932 a făcut referire la cunoscutul răspuns fight-or-flight. Studiile efectuate de Cannon au aratat că atunci când un animal trece printr-un șoc sau resimte o amenințare, organimsul lui eliberează hormoni care îl ajută să supraviețuiască.

La oameni, acești hormoni ne ajută să fugim repede sau să luptăm cu putere după traseul: Eliberare de hormoni – crește pulsul și tensiunea arterială – mai mult oxigen și zahar în sânge – mai multă energie mușchilor importanți.

Toate acestea au și efecte pozitive, ne ajută să fim mai eficienți atunci când ne confruntăm cu amenințări în viața de zi cu zi. Din păcate, această mobilizare pentru apărare are și consecințe negative. Astfel, devenim anxioși și iritabili, munca noastră și interacțiunea cu ceilalți are de suferit, suntem mai predispuși la luarea unor decizii greșite.

2. Răspunsul pe termen lung, ca efect al expunerii prelungite la stres Sindromul General de Adaptare (General Adapation Syndrome)

Hans Seyle a plecat de la observația că diferite boli și leziuni ale corpului par să cauzeze aceleași simptome pacienților, și a identificat un răspuns general (General Adaptation Syndrome) cu care organismul răspunde majorității stimulilor și acționează ca răspuns pe termen lung al expunerii la stres.

Seyle a observat că reacțiile se derulează în 3 stadii:

• Faza de Alarmă – reacția împotriva stresorului
• Faza de Rezistență, rezistența la factorul stresor crește pe măsură ce apare adaptarea. Această fază durează atâta timp cât organismul poate suporta această rezistență.
• În final, odată ce resursele pentru rezistență s-au consumat, se intră în faza de Epuizare. În mediul profesional, această epuizare este denumită „burnout”.

Un exemplu clasic de burnout îl constituie sala de bursă de pe Wall Street: în concordanță cu percepția generală a oamenilor, munca la bursă este foarte stresantă. Traderii se confruntă cu stres cauzat de luarea deciziilor financiare și de aceea urmează programe speciale de adaptare la factorii stresori zilnici.

3. Răspuns rezultat din modul în care interpretăm situațiile în care ne aflăm la un moment dat

În mediul obișnuit de la birou, cea mai mare parte a stresului apare fără ca el să pară o reală amenințare a vieții. În general apare din cauza:

• volumului prea mare de muncă;
• dificultăților în prioritizare;
• valorilor inconsistente;
• deadline-urilor prea presante;
• conflictelor cu colegii;
• mediului neplăcut de muncă.

Aceste aspecte nu doar reduc eficiența muncii datorită faptului că ne concentrăm pe rezolvarea lor în loc să ne dezvoltăm productivitatea, dar conduc și la o stare de nefericire accentuată (depresie).

Cât de stresat se simte cineva depinde de:

1. cât de mult rău crede că îi poate produce o situație
2. măsura în care resursele de care dispune sunt suficiente rezolvării situației stresante.

Săptămâna viitoare vă vom prezenta un ghid practic de gestionare a stresului.

Mihai Stoica este Senior Consultant în cadrul companiei de training și consultanță în resurse umane Humans. De-a lungul celor peste 10 ani de experiență în domeniu s-a specializat în proiecte de dezvoltare a echipelor, lucrând pentru companii mari, naționale și internaționale.