Povestea firmei Bullet Company S.R.L. – Sau despre cum storytelling-ul face minuni
Şi, că veni vorba de „turnover”, puţini ştiu că acum chiar un cincinal (sîc!), Bullet Company S.R.L. făcuse un „turnaround” (schimbase macazul, ar fi zis un dâmboviţean de-al nostru); la conducere venise un nou CEO care se autointitulase „povestitor şef”. Stilul lui era mai degrabă al unui indian cherokee din vechime. Şedintele pe care le prezida erau de obicei un soi de şuete sau chermeze în timpul cărora fiecare participant spunea o poveste. Şi se auzeau des poveşti despre „clienţii, cititorii poveştilor firmei noastre”, „angajaţii model care citeau poveşti clienţilor”, „noile servicii de povestit planuri cincinale”, „customer care sau grija pentru spiritul ludic al clientului”, ş.a.m.d.”
Povestea ar putea continua. Te-a prins? Te-a prins mai mult decât dacă înşiruiam câteva bullet-uri cu tot atâtea idei? Ţi-ar fi aprins imaginaţia câteva astfel de bullet-uri mai mult decât povestea mea? În continuare urmează câteva „bullet-uri”; dar pot bănui că deja aştepţi continuarea poveştii!
Storytelling-ul în cadrul organizaţiilor este bullet-proof; nimic din exteriorul unei astfel de organizaţii nu poate afecta buna desfăşurare a lucrurilor din interior. Angajaţii care trăiesc într-o poveste frumoasă de corporaţie au o cultură monolitică, sunt imbatabili împreună și separat. Marile brand-uri internaţionale pe acest lucru se bazează: pe crearea unor triburi de consumatori fanatici care se regăsesc sub acel brand. Orice brand bun spune o poveste care ţine înlănţuiţi consumatorii.
Toate ideile mari ale lumii sunt însoţite de o poveste: mărul lui Galilei, părul zburlit şi anecdotele despre Einstein, viaţa lui Iisus, viaţa lui Steve Jobs. Consumatorii au nevoie de poveşti ca să îşi întărească credinţa într-un produs sau serviciu. Uneori, atunci când aceste poveşti lipsesc formal, consumatorii le creează ei înşişi.
Consumul media actual al lumii nu se îndreaptă înspre materiale academice de cercetare, synopsis-uri teoretice, cărţi ştiinţifice; ci, la fel ca întotdeauna, se îndreaptă spre produse care conţin poveşti. Topurile de carte, film, evenimente ş.a.m.d sunt dominate de cărţi fiction, filme artistice şi „happening”-uri. Oamenii caută peste tot, într-un mod subconştient, fire narative. Dincolo de toate planurile formale, strategiile, planurile de acţiune, sistemele raţionale de administrare a unei afaceri, există şi subzistă „bisericuţele”, „şuetele”, „anecdotica”. Dincolo de formalism există informalul, benign, peren şi de nestârpit. Un plan de afaceri bine structurat nu lasă urme în mintea angajaţilor sau investitorilor. În schimb, o cultură de firmă bazată pe informal, pe împărtăşire de experienţe, pe o comunicare narativă (nu de tip bullet) este un magnet puternic şi foarte rezistent care atrage şi menţine laolaltă echipe, oameni, departamente şi grupuri cu un grad mare de motivaţie. Un plan de afaceri al unei firme seamană în 80% din conţinut cu cel al altei afaceri; o cultură de corporaţie bazată pe informalitate şi comunicare epică nu seamană niciodată cu una căreia îi lipseşte acest ingredient.
Poveştile ţin laolaltă comunităţi de oameni pentru că exprimă valori într-un mod direct.
Într-o poveste există valori şi credinţe subiacente despre lume care îi păstrează laolaltă pe cei ce le împărtăşesc. Cazuri celebre recente? Facebook, Google, Virgin.
„Şi, într-o zi, acum vreun an, în firmă a aparut un CEO nou, de un tip vechi; un CEO care începea frazele cu «Ce avem astăzi pe ordinea de zi? Domnule Povestirescu, prezintă-ne în linii mari analiza realizată de departamentul dumneavoastră referitoare la incidenţa reclamaţiilor clienţilor asupra performanţei cincinale a firmei noastre». Domnul Povestirescu a suportat cât a putut, a sperat cât a putut în revenirea poveştilor în viaţa Bullet Company S.R.L, a sperat că i se va mai da ocazia să joace rolul celui care animă şedinţele în care se rezolvau frumos toate dilemele companiei; în cele din urmă, pentru că nu s-a putut adapta noului stil bullet a fost restructurat fiindu-i comunicată «decizia de downsizing structural pentru creşterea eficienţei departamentului…»”
De prea multe decenii ne prefacem a fi oameni mari, adulţi serioși care gândesc analitic, raţional şi perfect. Iar când nu reuşesc acest lucru, se ascund în spatele cuvintelor corporative goale şi găunoase. De prea multe decenii punem sub preș capacitatea noastra înnăscută de a fi buni povestitori, buni ascultători de poveşti şi buni creatori de poveşti de succes.
Oamenii se auto-motivează atunci când îşi închipuie o poveste despre viitorul lor. Oamenii nu pot fi motivaţi din exterior prin încartiruirea în grile, liste, enumerări, matrici, politici, fluxuri, sisteme şi structuri reci. Când vorbesc, oamenii folosesc verbe de acţiune.
Storytelling înseamnă aducerea în mijlocul corporaţiei a unui suflu viu de motivare.
Stephen Denning povesteşte despre rolul poveştilor în corporaţii aici:
The End.
George Bragadireanu – TACK International România
George are o experienţă de 14 ani în domeniul financiar în cadrul unor companii multinaţionale. Ca fost analist de credite, relationship manager, manager regional de vânzări şi training manager, a condus, format şi transformat echipe în medii corporatiste diverse. Urmăreşte să ajute profesioniştii din orice domeniu să îşi descopere şi dezvolte întregul potenţial individual şi să îşi îndeplinească targeturile, obiectivele şi visele prin coaching şi procese de training facilitativ în vânzări, management şi leadership, inteligenţă emoţională şi creativitate. Este un promotor al abordărilor pragmatice şi optimiste şi, fiind orientat spre găsirea de soluţii, încurajează permanent asumarea conştientă şi responsabilă a acţiunilor transformatoare la nivel individual. În 2011-2012 a studiat coaching-ul executiv la Londra cu Sir John Whitmore şi la Bucureşti cu renumiţi profesori şi coaches europeni şi este trainer acreditat CNFPA.