Tipuri de leadership. Ce fel de lider ești?

Mai corect spus, fiecare tipologie de lider are valori, comportamente și atitudini specifice, atât în relație cu echipa sa, cât și în raport cu schimbarea. Mă voi referi în continuare în mod special la principalele tipuri de leadership cu care m-am întâlnit de-a lungul timpului. Așadar, știm ce fel de lideri suntem și care sunt caracteristicile noastre principale?

Leadership-ul participativ

Liderul participativ își va consulta întotdeauna toți managerii din subordine, le va cere părerea și va căuta sprijinul și acordul majorității. Orice decizie importantă va fi luată colectiv și democratic: opinia celor mai mulți va cântări cel mai greu. De asemenea, liderul participativ este preocupat de ce crede fiecare membru al echipei, de lucrurile cu care se confruntă aceasta, de bunăstarea și dorințele celorlalți.

Uneori, riscă să îi asculte prea mult pe cei din jur și întârzie în luarea unei decizii. Câteodată are fler, dar poate nu are curajul de a merge până la capăt cu planul său, pentru că ceilalți nu îi confirmă imediat părerea.

Pentru un lider participativ, fiecare persoană contează, pentru că fiecare își aduce contribuția cu ceva în echipă. Principiul după care se ghidează un astfel de lider este „ne respectăm și lucrăm împreună”. Valorile liderului participativ sunt, așadar, o echipă puternică și unită.

Atunci când vine vorba despre relația cu schimbarea, deseori, liderul participativ încearcă negocierea acesteia. Câteodată, alege să nu iasă din zona sa de confort. Mai degrabă decât să se folosească de poziția ierarhică pe care o deține, un lider participativ va vrea să se convingă că toți ceilalți își doresc și ei schimbarea înainte de a trece la acțiune.

Leadership-ul instituțional

Cunoscut și sub denumirea de leadership autoritar, acest tip de conducere valorizează foarte puternic sistemul și inteligența sistemică a procedurilor și politicilor bine stabilite. Liderul instituțional se bazează pe avantajul competitiv pe care i-l oferă funcția și pe siguranța pe care i-o oferă sistemul organizațional. Deși, dus la extrem, poate genera o forma birocratică de funcționare, leadership-ul instituțional face lucrurile să se întâmple. Atunci când liderul autoritar este convins de un anumit lucru, toată echipa va fi antrenată în direcția deciziei luate, iar acest lucru poate fi extrem de favorabil în cazul schimbării.

Cultura organizațională specifică acestui tip de leadership propulsează opinia liderului ca fiind cea mai bună. Chiar dacă pare o formă tiranică de leadership, funcționarea cu succes a unei organizații conduse de un lider autoritar depinde foarte mult de valorile și personalitatea acestuia. Un lider instituțional poate fi un adevărat model, respectat și apreciat de cei din jur.

Leadership-ul delegativ

Un lider delegativ va căuta, în general, să delege responsabilitățile celorlalți, să împartă sarcinile cu echipa sa. Acest lider seamănă mai degrabă cu un dirijor de orchestră, care facilitează ca ceilalți să ia, în comun, o decizie. Toate procesele dintr-o organizație condusă de un lider delegativ vor fi împărțite în taskuri mai mici, alocate către membrii echipei și apoi strânse din nou la comun.

Modul de a conduce al unui astfel de lider determină oamenii să crească mai repede la nivel profesional, le oferă un catalizator puternic și îi unește în jurul unui scop comun, pentru că sunt nevoiți să colaboreze, să facă parteneriate și să se apropie de ceilalți pentru a avea un sprijin.

Atunci când vine vorba despre schimbare, și aceasta este, de obicei, delegată către managerii din subordine.

Leadership-ul situațional

Liderul situațional este acela care îi ajută pe oamenii cu care lucrează să evolueze, în funcție de competențele si de nivelul la care sunt aceștia. În leadership-ul situațional, există patru niveluri de competență: beginner, coaching, supportive și delegative. Orice lider se află, la un moment dat, într-unul dintre aceste stadii sau a fost începător într-un domeniu sau altul, fie că este vorba despre introducere de linii de productie noi, schimbarea modelului de business, reducere de personal, vorbitul în fata tuturor angajatilor sau despre un sistem nou implementat. Așadar, în loc să gândească schimbarea ca fiind o situație excepțională, liderul situațional lucrează cu schimbarea în mod constant, se adaptează acesteia și face schimbări în funcție de fiecare situație dată.

În orice moment, liderul situațional poate evalua care este situația echipei sale, unde poate aduce îmbunătățiri și ajustări și unde este nevoie de o pregătire suplimentară.

În oricare dintre tipologiile de mai sus credeți că vă regăsiți, vă invit să vă uitați la ele ca la modele în schimbare, pe care le putem alege în funcție de situație și de moment. Niciunul dintre ele nu este nociv în sine și niciunul dintre ele nu este în totalitate perfect. Însă, caracteristicile generale ale acestora ne pot ajuta să înțelegem mai bine propriul model de lucru, organizația din care facem parte și modul în care ceilalți se raportează la noi. În cele din urmă, depinde de fiecare să ia una dintre aceste tipologii și să o transforme într-un stil de leadership cu adevărat măreț și personal.