„Performanţa nu are legătură cu educaţia, ci cu abilitatea de a mobiliza”

Ea visa când era mică să devină ambasador. Nu a dus acest vis până la capăt, dar a experimentat foarte multe domenii în carieră: a început să lucreze ca inginer chimist, apoi în proiectare, a urmat un job în presă, iar în cele din urmă a ajuns în consultanţă – dându-şi seama că acest domeniu i se potriveşte ca o mânuşă.

Vă rog, să ne spuneţi câte cuvinte despre businessul de care vă ocupaţi…
În prezent, lucrez independent, în consultanţă de management şi dezvoltare personală. Clienţilor mei, la fel de neconvenţionali ca şi mine, le place abordarea holistică pe care o primesc de fiecare dată când îmi prezintă dilemele lor de business. Lucrăm dinspre interior spre exterior, şi asta se vede în rezultat, imagine, impact. Proiectele sunt extraordinare: de exemplu, următorul este o tabără de leadership în luna ianuarie, în Amazon.

„Am învăţat business pe pâine”

Care a fost primul job şi cum l-aţi obţinut?
Prima experienă remunerată a fost în clasa a şaptea – când pentru o zi de figuraţie am câştigat o sută douăzeci de lei.

Care este parcursul dumneavoastră profesional?
Realizez, acum, că toată cariera mea, până la free lancing, a fost de şef. De la manager la director. Am început traseul oficial ca inginer chimist, repartizat obligatoriu la Combinatul Siderurgic Călăraşi, unde am învăţat să nu îmi fie frică în cămin când „băieţii” cu cazier aruncau noaptea la ţintă cu cuţitele în uşa camerei mele. Am mai învăţat să nu mai propun proiecte, pentru că acestea te trimiteau în schimbul doi, dacă periclitau liniştea celor de acolo. Apoi a venit revoluţia şi am putut găsi un loc de muncă acasă, în Bucureşti. Am lucrat la Sintofarm, unde am învăţat cum poţi conduce o echipă de oameni simpli, cu mai puţină şcoală, şi că performanţa nu are legătură cu educaţia, ci cu capacitatea de a mobiliza.

A urmat un job în proiectare pentru fostul Institut de Inginerie Tehnologică şi Proiectare pentru Industria Chimică, de unde am plecat când am înţeles că a lucra pe computer era privit ca un real pericol pentru metoda „tradiţională”. După această experienţă, am intrat în presă şi m-am întors pentru câţiva ani la prima mea dragoste – scrisul. Acolo am învăţat primele elemente de construcţie a imaginii publice. Mi-au folosit mai târziu, când am consultat oameni pentru campanii electorale.

De acolo m-a „pescuit” o firmă americană de consultanţă, cu sediul în Washington, unde am învăţat business pe pâine şi unde am căpătat ceva perspectivă culturală. Când am revenit în România, am fost vânată de trei firme, dintre care am ales Connex şi bine am făcut: la vremea aceea, una dintre corporaţiile cu cele mai avansate practici de business, plus o echipă de management inspirată şi un spirit din acela, antreprenorial, de start-up. După Connex au urmat Metro şi Sensiblu, distincţii şi rezultate semnificative în business, apoi am ajuns să îi învăţ pe alţii câte ceva din ce am priceput eu din lumea afacerilor.

Ce credeţi că v-a ajutat în construierea carierei?
Seninătatea.

Există o reţetă a succesului? Ce înseamnă succes pentru dvs.?
Probabil înseamnă să ajungi să îţi pese mai mult de impactul a ceea ce faci asupra felului în care creşti şi te dezvolţi ca fiinţă umană decât de etichetele sociale pe care mai întâi le doreşti şi apoi le deteşti.

“Îţi poţi schimba oricând cariera, dar nu şi familia”

Reuşiţi să aveţi un echilibru între viaţa personală şi viaţa de familie? Care este proritatea numărul unu pentru dumneavoastră?
Da, bineînţeles. Am reuşit să obţin echilibrul dorit între job şi familie. Prioritatea maximă este să dau în fiecare moment tot ce pot celor care au nevoie de acest lucru.

Dacă ar trebui să alegeţi între carieră şi familie care ar fi opţiunea dumneavoastră?
Nimeni nu ar trebui să fie pus în faţa acestei alegeri. Îţi poţi schimba oricând cariera, dar nu şi familia. Probabil că ar trebui să ne gândim mai departe, la modul în care ne putem influenţa parcursul profesional, astfel încât să ne putem conserva cercul de oameni care ne iubesc şi ne acceptă aşa cum suntem.

Este important să ştii la ce eşti bun!

Care este filosofia dumneavoastră de viaţă?
Aceasta se poate rezuma într-un cuvânt: acum.

Ce sfat le oferiţi tinerilor aflaţi la început de carieră?
Să ştii bine la ce eşti bun. Să îţi cultivi aspectele acestea şi să ai grijă să afle ceilalţi la ce te pricepi!

Aţi avut vreun eşec în carieră? Putem spune despre eşecuri că aduc şi lucruri bune?
Definiţia eşecului este largă. Am avut obstacole, bariere, am făcut alegeri greşite şi fiecare dintre aceste încurcături m-a făcut să fiu mai bună data următoare.