Practicile de business „de şcoală veche” merită reînviate

Dar oare nu cumva există elemente ale culturii de pe la mijlocul secolului 20 pe care ar merita să le păstrăm? Chiar dacă am făcut atâtea progrese, poate că merită să revedem, din mediul de lucru modern, anumite practici de afaceri mai vechi. Şi îmi vin în minte cel puţin cinci obiceiuri “de şcoală veche” ale vieţii de birou:

1. Îmbracă-te frumos la birou. Una dintre fascinaţiile noastre culturale nepieritoare este cea faţă de “moda de altădată” – începând cu îmbrăcămintea pe care o purta Jackie Kennedy când vroia să transforme Casa Albă într-un nou Camelot şi până la croiala hainelor şi gusturile aparte în materie de modă din serialul “Mad Men”. Numai că stilul vestimentar asociat culturii de business a devenit din ce în ce mai “casual” în decursul anilor, mai ales în SUA. Date fiind studiile recente, care arată că a te îmbrăca bine la serviciu este un obicei asociat cu obţinerea succesului profesional, poate că a venit vremea să inversăm tendinţa de cădere pe panta “casual” şi să reînviem o cultură ce impunea un grad mai mare de sofisticare a îmbrăcămintei purtate la birou. Lucrul acesta nu ar însemna neapărat să revenim la era faimoaselor costume “din trei piese”. Dar ar putea însemna să renunţăm din când în când la stilul Dwight Schute (personaj din serialul NBC The Office, care poartă frecvent cămaşă de culoare muştar şi cu mâneci scurte, cravată neagră şi haină maro) în favoarea stilului Don Draper (protagonistul serialului “Mad Men”, ce poartă costume elegante tipice anilor ‘60) şi să aspirăm la a avea, ocazional, o preocupare pentru estetica ţinutei pe care o purtăm la serviciu.

2. Fă în aşa fel încât şedinţele să decurgă fără distrageri. Multe şedinţe au degenerat în “treburi întinse la maximum“, în care participanţii, în marea lor majoritate, nu fac decât să asculte “printre picături”, în timp ce îşi citesc sms-urile şi sunt atenţi la mesajele care îi anunţă ce noi emailuri au mai primit. Într-un studiu recent, jumătate dintre respondenţi a recunoscut că îşi verifică mesajele şi apelurile primite pe telefoanele mobile în timpul şedinţelor – o concluzie pe care au confirmat-o şi alte studii. Dar şedinţele decurg mai bine fără factori ce distrag atenţia. În locurile de muncă moderne în care se lucrează inteligent este interzisă utilizarea “tehnologiei” în şedinţe, pentru ca toată lumea să se comporte ca un participant deplin. Când se procedează aşa, şedinţele pot deveni mai concentrate şi mai productive, iar cei ce susţin prezentările se vor putea simţi mai respectaţi. De asemenea, acest procedeu poate scurta durata şedinţelor, fiindcă atunci când simt că se plictisesc participanţii vor face presiuni să se ajungă la o hotărâre finală, în loc să-şi petreacă timpul jucându-se “Angry Birds”.

3. “Lungeşte” prânzul. Pauza de prânz modernă este o treabă din ce în ce mai nesănătoasă. Mulţi angajaţi rămân la biroul lor în timpul prânzului sau mănâncă rapid genul de mâncare ce poate fi consumată “din mers”. Stilul acesta de a mânca ar putea fi, într-unele din zilele de lucru, exact abordarea potrivită pentru profesioniştii ocupaţi care urmăresc să exceleze la serviciu şi să-şi găsească şi timp pentru familia lor la sfârşitul zilei. Dar există o valoare şi în faptul că ne luăm periodic nişte pauze de prânz mai lungi şi mai relaxate. Experţii spun că oamenii care fac o pauză din activitatea lor pentru a lua prânzul sunt mai sănătoşi şi mai productivi. Iar faptul că ne facem timp măcar o dată sau de două ori pe săptămână pentru a lua un prânz “mai lung” alături de colegi are potenţialul de a crea relaţii mai puternice la serviciu şi, în acelaşi timp, de a ne face mai sănătoşi şi mai productivi.

4. Fii punctual. Am ajuns să întârziem cu prea multă uşurinţă. Atunci când ne rezervăm un timp pe care urmează să-l petrecem cu alţii, ne gândim adesea că e perfect adecvat să amânăm întâlnirile sau şedinţele dacă trimitem în avans un sms sau un email ca să-i avertizăm de întârziere pe ceilalţi participanţi. Şi, într-adevăr, această abilitate de a comunica este de mare ajutor atunci când suntem reţinuţi, în mod inevitabil, mai mult decât ne aşteptam. Dar există totuşi ceva de spus în favoarea punctualităţii “de modă veche”. Cu 60 de ani în urmă, era important să îţi respecţi angajamentele pentru că, adesea, oportunităţile de a reprograma ceva “din mers” erau puţine. Dar, chiar şi cu apariţia noilor tehnologii, este important să fii punctual. Este ceva ce ne menţine concentraţi. Le arată celorlalţi că suntem o persoană pe care se pot baza. Demonstrează respect pentru ceilalţi şi poate scădea efectele costisitoare ale timpului irosit. În urma unui studiu a rezultat că întârzierile angajaţilor costă economia britanică 9 miliarde de lire pe an. Probabil că punctualitatea “de şcoală veche” ar putea aduce atât dividende reale, cât şi dividende psihologice.

5. Ia-ţi o vacanţă adevărată. Am făcut recent o călătorie în zona faimoaselor plaje ale statului Maryland, iar în locul în care am stat nu aveam semnal pe telefonul mobil. La început am intrat în panică la ideea că nu am acces la sistemul clasic de telefonie mobilă şi la sistemul 4G, dar în timp ce navigam cu un caiac, făceam jogging pe malul apei şi, în general, admiram peisajul, am devenit recunoscător pentru timpul petrecut “afară din reţea”. Americanii, sud-coreenii şi alte naţii sunt notorii pentru faptul că nu sunt în stare să-şi ia nişte vacanţe adevărate. Dacă părăseai biroul ca să pleci într-o călătorie pe o plajă din insulele Caraibe în 1950, erau greu să păstrezi legătura – nu puteai fi contactat nici prin poştă, nici telefonic, nici prin email. Acum se ajunge mult prea uşor la situaţia în care vacanţele sunt consumate de comunicări prin email şi întreruperi pentru conference call-uri. Pe cei care vor să se relaxeze cu adevărat i-ar ajuta dacă ar trata fiecare vacanţă ca şi cum ar fi o vacanţă din anii ’50.

Companiile moderne au dreptate să facă eforturi pentru a progresa, dar întotdeauna există nişte practici din vremurile trecute pe care merită să le păstrăm. Şi, deşi comunitatea de afaceri ar trebui să se străduiască mereu să-şi perfecţioneze modurile de lucru, ar trebui să avem grijă, de asemenea, să “ne ţinem” de acele practici ale generaţiilor precedente care permiteau ca viaţa de birou să fie mai eficientă, mai captivantă şi mai distractivă.

John Coleman este co-autorul cărţii “Passion & Purpose: Stories from the Best and Brightest Young Business Leaders”.