Tu cum îți arăți respectul față de angajați? | EDITORIAL

„Stăm câte 9 ore la muncă și la final de program trebuie să stăm și la coadă ca să cumpărăm câteva lucruri. Le era greu să deschidă o casă pentru noi? Acesta este respectul pe care ni-l arată angajatorul”, i-a spus supărată o angajată a unui magazin unei colege alături de care stătea la coadă. Printre clienții magazinului (care era de tip cash & carry, unde clienții au volume mari de cumpărături) mă număram și eu.

Nu știu de ce, dar această temă a respectului oferit de angajator angajaților m-a tot bântuit în ultimele luni. Pe de-o parte, am putut empatiza cu angajata respectivă, pentru că timpul este, poate mai mult ca niciodată, mai valoros decât orice alte beneficii. Pe de altă parte, în calitate de client, nu sunt convinsă că mi-ar plăcea să tot las în fața mea la coadă diverse categorii de clienți privilegiați – fie pentru că au venit cu copiii la cumpărături, pentru că au puține produse sau pentru că sunt angajați ai magazinului.

Dar cum se traduce, de fapt, respectul față de angajați? Reguli mai flexibile? Beneficii suplimentare? Un salariu corect pentru munca prestată și raportat la costul vieții? Sau este despre ceva mult mai simplu, care implică recunoașterea meritelor angajaților?

Un studiu publicat de Harvard Business Review (HBR) aduce o perspectivă interesantă: respectul nu este doar un „accesoriu” al culturii organizaționale, ci una dintre cele mai puternice nevoi psihologice ale angajaților. Iar lipsa respectului perceput poate avea efecte la fel de nocive ca un salariu incorect sau lipsa oportunităților de dezvoltare profesională.

În articol este menționat studiul de caz al unei companii de call-center unde fluctuația de personal era ridicată, iar nivelul de satisfacție profesională, scăzut. La o primă vedere, problema părea să fie volumul mare de muncă sau lipsa resurselor. Dar cercetările interne au arătat altceva: angajații se simțeau tratați ca „rotițe în mecanism”, lipsiți de apreciere și vizibilitate. În momentul în care liderii au început să le arate respectul prin ascultare activă, prin implicarea în decizii și prin recunoașterea eforturilor, rata de retenție a crescut, iar performanța echipelor s-a îmbunătățit. O altă cercetare publicată de HBR arată că 80% dintre angajații tratați cu lipsă de respect petrec o parte semnificativă din timpul de lucru gândindu-se la comportamentele negative la care au fost expuși, iar 48% își reduc în mod deliberat efortul. În plus, tratamentul lipsit de respect are un efect de domino: se propagă în rândul colegilor și, adesea, se revarsă asupra clienților.

Ce ar fi însemnat, în cazul angajatei din magazin, un semn de respect? Poate nu deschiderea unei case separate (care e posibil să nu fie o măsură fezabilă în termeni operaționali). Dar poate o simplă replică din partea managerului, de tipul: „Știu că v-ați încheiat tura și încă așteptați la coadă, ne pare rău pentru asta, lucrăm la o soluție”, ar fi schimbat percepția.

Respectul față de angajați se naște, de multe ori, din gesturi mici, dar constante: o vorbă bună, o recunoaștere publică, o ascultare reală a dificultăților din teren. Și poate că, înainte să ne gândim la strategii complexe de employer branding sau la bugete suplimentare pentru retenție, ar trebui să pornim de aici: din conversația despre respectul pe care îl arătăm oamenilor noștri și despre ce înseamnă acesta, concret, pentru fiecare dintre ei.

La tine în companie cum se manifestă respectul față de angajați?

CITEȘTE ȘI: Revista CARIERE, ediția de mai: despre leadership cu sens și oameni care construiesc mai mult decât organizații