De ce lipsa de comunicare internă e principala cauză a demisiilor silențioase
În ultimii ani, conceptul de „demisie silențioasă” a devenit tot mai prezent în discursul organizațional și în analizele de resurse umane. Spre deosebire de demisia clasică, aceasta nu se manifestă printr-un gest formal, ci prin retragerea emoțională și implicarea redusă a angajaților în activitatea companiei, ceea ce duce, adesea, la plecarea efectivă. Un factor central care alimentează această stare de distanțare tăcută este lipsa comunicării interne eficiente.
Impactul deficitar al comunicării asupra angajaților
Corina Neagu, fondator DARE – Development Advice & REsources, trainer și consultant în resurse umane, explică foarte clar: „Atunci când managementul nu comunică clar obiectivele, așteptările sau schimbările din organizație, angajații rămân în ceață, nesiguri cu privire la rolul lor și la viitorul lor în companie. Această incertitudine poate fi extrem de demotivantă”. Prin urmare, comunicarea deficitară nu este doar o problemă de flux informațional, ci un adevărat factor de risc pentru climatul organizațional și pentru retenția angajaților.
Când angajații nu înțeleg direcția companiei sau simt că nu primesc feedback constructiv și regulat, se creează o stare de frustrare latentă. Această frustrare, dacă nu este adresată printr-un dialog deschis, poate conduce la un apetit scăzut pentru implicare și la o demobilizare treptată. „De asemenea, absența unui dialog deschis, în care angajatul poate exprima liber opiniile sau nemulțumirile, conduce la acumularea frustrărilor,” adaugă Corina Neagu, subliniind astfel legătura directă dintre lipsa comunicării și creșterea riscului de „demisie tăcută”.
Cum se manifestă lipsa comunicării în organizații?
- Incertitudinea față de rol și așteptări. Angajații care nu primesc clarificări despre responsabilitățile lor sau despre criteriile de succes ajung să fie neîncrezători și mai puțin motivați să își asume inițiative.
- Lipsa transparenței cu privire la schimbări. Modificările organizaționale sau strategice comunicate tardiv sau incomplet provoacă anxietate și speculații și diminuează încrederea în management.
- Feedback insuficient sau neconcludent. Fără o comunicare regulată și constructivă, angajații nu pot înțelege cum sunt percepuți și cum pot evolua, ceea ce inhibă dezvoltarea profesională și crește frustrarea.
- Dialog unilateral. Când comunicarea este doar „de sus în jos” și nu există spațiu pentru opinii sau exprimarea nemulțumirilor, angajații se simt neauziți, iar legătura cu organizația se slăbește.
Consecințele asupra culturii organizaționale și business-ului
Pe termen mediu și lung, aceste efecte se traduc în scăderea productivității, creșterea absenteismului și fluctuația crescută a personalului. Demisiile silențioase, chiar dacă nu sunt imediate, afectează performanța organizației și clima internă. O cultură a comunicării deschise, oneste și eficiente este esențială pentru prevenirea acestor probleme.
Soluții și bune practici pentru îmbunătățirea comunicării interne
Pentru contracararea acestui fenomen, organizațiile trebuie să investească în:
- Canale de comunicare clare și bidirecționale.
- Traininguri pentru manageri în arta comunicării și ascultării active.
- Sesiuni regulate de feedback și discuții individuale despre obiective și așteptări.
- Crearea unui mediu sigur pentru exprimarea opiniilor și sugestiilor angajaților.
Așa cum Corina Neagu recomandă, „managementul trebuie să își asume responsabilitatea de a crea un cadru transparent, în care comunicarea să fie constantă și sinceră, iar angajatul să simtă că vocea sa contează”.
Demisiile silențioase nu sunt doar o problemă de retenție, ci un simptom al unor deficiențe grave în modul în care organizațiile gestionează comunicarea internă. O comunicare clară, empatică și bidirecțională este, așadar, piatra de temelie a unei culturi organizaționale sănătoase și durabile.
CITEȘTE ȘI: Românii se tem de accesul la date și cer legi clare și control uman în utilizarea AI
Foto: ID 111685224 ©Mooshny | Dreamstime.com