Cât îi costă pe angajatori burnoutul angajaților și ce recomandă psihologii în cazul epuizării profesionale

Burnoutul nu afectează doar starea de bine a angajaților, ci generează și costuri semnificative pentru angajatori. Scăderea motivației, suprasolicitarea și epuizarea angajaților conduc la pierderi anuale de milioane de dolari pentru companii, pe fondul absențelor frecvente și al scăderii productivității, potrivit unei analize recente.

În plus, efectele asupra sănătății pot duce la creșterea cheltuielilor pentru asigurările medicale și la reducerea calității vieții angajaților.

Cât pierde o companie din cauza burnoutului

Angajatorii americani pierd, în medie, între 4.000 și 20.000 de dolari anual per angajat, în funcție de poziția acestuia în companie, arată sursa citată.

Într-o companie americană cu 1.000 de angajați, aceste costuri se ridică la 5,04 milioane de dolari anual, ceea ce înseamnă și pierderea echivalentului a peste 800 de ani de viață ajustați pentru calitate (QALY) din cauza problemelor de sănătate și a scăderii performanței.

Un cost ascuns

Impactul burnout-ului asupra companiilor este considerabil mai mare decât cheltuielile directe pentru sănătatea angajaților. Potrivit estimărilor, costul total al epuizării profesionale poate fi de 0,2 până la 2,9 ori mai mare decât costul mediu al asigurării de sănătate pentru un angajat. De asemenea, aceste pierderi sunt de 3,3 până la 17,1 ori mai mari decât costurile de formare per angajat.

Aceste cifre arată că, ignorat sau gestionat superficial, burnout-ul poate avea un impact economic major asupra unei organizații și depășește cu mult economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu beneficiile pentru angajați sau prin creșterea volumului de muncă fără măsuri de prevenție.

CITEȘTE ȘI: Cum să îți impui punctul de vedere în ședințe fără să fii agresiv | Psiholog: Discuția trebuie să fie despre subiecte, nu despre persoane

Pericolul burnoutului

Dincolo de costurile pentru companii, mai importante sunt efectele pe care acest fenomen le aduce pentru angajați.

„Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de stresul prelungit, în special în mediul profesional. Se manifestă prin oboseală extremă, cinism față de muncă și scăderea performanței. Apare atunci când resursele psihologice ale unei persoane sunt consumate mai repede decât pot fi regenerate. Dacă nu este gestionat la timp, burnout-ul poate duce la probleme de sănătate, precum anxietate, depresie și tulburări de somn”, explică, pentru Revista CARIERE, Ana-Maria Ionescu, psiholog clinician.

Simptomele care pot conduce la concluzia că o persoană suferă de burnout sunt, deci, diverse, la fel și factorii care declanșează problema.

„De obicei, se instalează acolo unde organismul are ușoară predispoziție la a obosi mai ușor , iar cauzele principale sunt date de dezechilibrul dintre numărul de ore muncite într-o perioadă de timp și alte activități recreativ-active care ne scot din rutina profesională. Conform studiiilor legate de acest fenomen psihologic, există o serie de factori care pot crește semnificativ șansele de a intra în starea de burnout:

– Lipsa susținerii șefilor și a colegilor de echipă la locul de muncă;

– Task-urile profesionale pe care nu ne simțim suficient de încrezători să le abordăm;

– Neglijarea propriilor nevoi fiziologice și emoționale;

– Presiunea la locul de muncă și conflictele de orice fel care ne apasă;

– Supraîncărcarea cu sarcini într-o perioadă scurtă de timp, cu gândul că ne vom odihni mai mult după ce ne atingem obiectivele propuse, ceea ce, evident, este contra naturii noastre umane, deoarece organismului ar trebui să îi dăm o perioadă mult mai lungă de repaus după o perioadă în care a fost suprasolicitat”, arată și Alina Ioniță, psiholog, în reacția pentru Revista CARIERE.

Cum ne dăm, așadar, seama că trecem prin această problemă?

„Principalele simptome sunt:

• Migrene din ce în ce mai dese, fără o cauză medicală;

• Tulburări gastrointestinale frecvente;

• Tulburări ale ritmului de somn;

• Dificultate de a ne mai da jos din pat ți a începe o nouă zi de activitate;

• Stări de leșin;

• Dispnee;

• Stări de vomă”, spune Alina Ioniță.

Limitarea efectelor burnoutului

Burnout-ul poate fi prevenit, câtă vreme „conștientizăm cât de important este să respectăm balansul dintre activitățile de la locul de muncă și cele care ne aduc plăcere, detașare, deconectare”, adaugă Ioniță. Este, deci, foarte important „să intervenim la timp cu grijă de sine, la primele simptome”, adaugă specialista.

Limitele, în special atunci când vorbim de raportul dintre activitatea profesională și viața personală, sunt foarte importante.

„Pauzele regulate, stabilirea unor limite clare între muncă și timp liber, delegarea responsabilităților și practicarea unor activități de relaxare, cum ar fi sportul sau meditația, ajută la menținerea sănătății mentale. De asemenea, sprijinul social și comunicarea deschisă cu colegii sau superiorii sunt factori importanți în reducerea stresului și prevenirea epuizării. O abordare eficientă implică și conștientizarea semnelor timpurii ale burnout-ului. O scădere constantă a motivației, iritabilitatea, dificultățile de concentrare sau senzația de epuizare chiar și după odihnă sunt semnale de alarmă care nu trebuie ignorate”, completează și psihologul Ana-Maria Ionescu.

Experții sunt de părere că, în cazul în care o persoană se confruntă cu această problemă sau crede că s-ar putea confrunta cu burnout-ul, e important să apeleze la ajutor specializat.

Responsabilitatea companiilor

Alături de nevoia ca angajații să vegheze asupra stării lor de bine din punct de vedere fizic și mental, și angajatorii au responsabilități.

Studiul citat anterior recomandă companiilor să adopte politici proactive, cum ar fi monitorizarea nivelului de engagement al angajaților prin sondaje și evaluări periodice, oferirea unui echilibru între viața profesională și cea personală, reducerea suprasolicitării și investiții în programe de sănătate mentală și wellbeing.

„Angajatorii pot contribui semnificativ prin promovarea unui mediu de lucru sănătos, oferirea de flexibilitate și recunoașterea eforturilor angajaților. Prevenirea burnout-ului nu este doar o responsabilitate individuală, ci și una organizațională. Cultura locului de muncă trebuie să încurajeze echilibrul, susținerea emoțională și dezvoltarea unor strategii de gestionare a stresului pentru a menține sănătatea și productivitatea angajaților”, concluzionează Ionescu.

CITEȘTE ȘI: Cum să îți construiești o carieră în jurul stilului tău de viață și nu invers

Foto: ID 80071760 © Antonio Guillem | Dreamstime.com